Retrospectiva săptămânii 20.04 – 26.04.2025

Comisarul european pentru buget, lupta antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, în România; Prognoze economice pentru România; Sâmbătă, 26 aprilie – zi de doliu naţional în România în memoria Papei Francisc; Eroii români căzuţi la datorie au fost comemoraţi; Încă doi suspecți arestați în cazul furtului din Olanda a unor componente ale tezaurului dacic

Leyla Cheamil, 26.04.2025, 11:45

Comisarul european pentru buget, lupta antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, în România

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, l-a primit joi, la Bucureşti, pe comisarul european pentru buget, lupta antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin. Vizita oficialului european în România face parte dintr-un turneu în cadrul statelor membre ale UE, având ca scop discutarea viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada post-2027, în vederea alinierii perspectivelor naţionale la priorităţile strategice ale Uniunii.

Ilie Bolojan a explicat că, din perspectiva României, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii trebuie să fie simplificat şi suficient de flexibil pentru a răspunde unor eventuale evoluţii neprevăzute şi pentru a asigura susţinerea financiară a obiectivelor de dezvoltare ale României şi ale Uniunii.

Totodată, a subliniat importanţa adaptării bugetului UE la condiţiile specifice ale statelor membre. Preşedintele interimar al României a pledat pentru menţinerea rolului politicilor tradiţionale în arhitectura viitorului buget al UE, inclusiv pentru menţinerea Politicii Agricole Comune ca o politică separată, cu un buget consistent şi venituri echitabile pentru fermieri. Comisarul Piotr Serafin a reafirmat angajamentul Comisiei Europene faţă de o proiecţie financiară ambiţioasă şi bine adaptată provocărilor viitoare, care să continue să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea şi să răspundă provocărilor în materie de securitate şi apărare în toate statele membre. De asemenea, a subliniat că simplificarea şi flexibilizarea sunt obiective importante în arhitectura viitorului buget al UE.

Prognoze economice pentru România

Ministerul de Finanţe de la București a reafirmat angajamentul României de a se încadra, la finalul anului, în ţinta de deficit de 7% din Produsul Intern Brut. Ministerul a promis că va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede planul agreat cu responsabilii Comisiei Europene. Aceste precizări au fost făcute după ce, potrivit noilor date Eurostat, România a avut, anul trecut, cel mai mare deficit din Uniune, de 9,3% din PIB, peste cel anunţat de Executiv.

Ministerul Finanţelor notează printre cauzele principale pentru această situație sumele datorate la sfârşitul anului de instituţiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari ce nu au intrat în calculele iniţiale.

La rândul său, Banca Mondială estimează pentru România o încetinire a creşterii economice în acest an, care ar urma să ajungă la 1,3%, de la 2,1% cât prognozase anterior. Este a doua cea mai slabă creștere economică din întreaga regiune a Europei și Asia Centrală, după Republica Moldova. Pentru 2026, Banca Mondială estimează că România va avea a treia cea mai slabă creștere economică, de doar 1,9% din PIB.

Şi FMI a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie 2024, până la 1,6%, având în vedere noul context global. Inflaţia ar urma să înregistreze o urcare medie anuală a preţurilor de 4,6% în acest an şi de 3,1% anul viitor, după o creştere de 5,6% anul trecut.

Sâmbătă, 26 aprilie – zi de doliu naţional în România în memoria Papei Francisc

Guvernul de la Bucureşti a decretat ziua de sâmbătă, 26 aprilie, în care au loc funeraliile Papei Francisc, zi de doliu naţional în memoria fostului suveran pontif, care a murit, luni, dupa 12 ani de pontificat. Toate instituţiile şi autorităţile publice, centrale şi locale, arborează, sâmbătă, drapelul României în bernă. Oficialităţi ale statului român şi lideri religioşi de la Bucureşti şi-au exprimat tristeţea la anunţul veştii că Papa Francisc a murit. Amintim că acesta a făcut, în mai 2019, o vizită de trei zile în România, cea mai extinsă vizită efectuată de fostul lider al Bisericii Catolice într-o ţară majoritar ortodoxă. Numeroşi credincioşi s-au adunat la Vatican pentru a-i aduce un omagiu Papei Francisc, al cărui trup a fost expus într-un sicriu deschis în Bazilica Sf. Petru.

Eroii români căzuţi la datorie au fost comemoraţi

Eroii români căzuţi la datorie au fost comemoraţi, miercuri, de Ziua Forţelor Terestre. În Bucureşti şi în ţară au fost organizate ceremonii militare şi religioase la monumentele închinate lor. Preşedintele interimar Ilie Bolojan a mulţumit militarilor români pentru felul în care îşi desfăşoară misiunile alături de aliaţi şi a subliniat că traversăm o perioadă complicată, generată de războiul din Ucraina, care afectează securitatea regională terestră.

Totodata, Ministerul Apărării Naţionale i-a comemorat, în această săptămână, pe eroii români căzuţi pe frontul de vest, la 80 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, prin organizarea unui marş şi a unor ceremonii solemne la cimitire din ţară şi din străinătate şi anume la Cimitirul Rákoskeresztúr din Budapesta, la cimitirul românesc din Zvolen, Slovacia, şi la Cimitirul Central din oraşul Brno, Cehia.

Încă doi suspecți arestați în cazul furtului din Olanda a unor componente ale tezaurului dacic

Poliţia din Olanda a arestat alţi doi suspecţi, de 20 de ani şi, respectiv, 18 ani, în ancheta privind furtul unor obiecte de artă aparţinând României de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Unul dintre cei doi este bărbatul care apare în imaginile surprinse într-un magazin de bricolaj din Assen. Poliţiştii arestaseră, deja, cinci suspecţi în această anchetă, patru dintre ei fiind, în continuare, în arest. Artefactele din aur furate nu au fost, încă, găsite. Amintim că, în ianuarie, hoţii au declanşat o explozie la Muzeul Drents din Assen. Au fost furate trei brăţări de aur şi un coif de aur, piesa centrală a expoziţiei „Dacia. Regatul aurului şi argintuluiˮ, cu peste 500 de piese împrumutate de România.