Brăila

Situat pe malul stâng al Dunării, municipiul Brăila are, cel puțin în România, o arhitectură unică a străzilor. Privit de sus, orașul poate fi comparat cu o imensă pânză de păianjen, pentru că există mai multe străzi în arc de cerc, care pornesc și se întorc la Dunăre, intersectate de alte străzi dispuse radial.

Ștefan Baciu, 06.05.2025, 16:20

Situat pe malul stâng al Dunării, oraşul Brăila are, cel puțin în România, o arhitectură unică a străzilor. Privit de sus, poate fi comparat cu o imensă pânză de păianjen, pentru că există mai multe străzi în arc de cerc, care pornesc și se întorc la Dunăre, intersectate de alte străzi dispuse radial. Străzile Brăilei au luat această formă, în arc de cerc, de la conturul fortificațiilor cetății ridicate de otomani în 1540, după ce aceștia au ocupat această așezare de pe malul stâng al Dunării. În Evul Mediu, raiaua Brăilei a devenit cea mai mare cetate dintre cele construite de otomani pe malul Dunării, o fortificaţie cu cinci ziduri de incintă, amplasată pe o faleză înaltă. În 1829, cetatea a fost, pur și simplu, demolată după victoria rușilor în războiul purtat împotriva otomanilor, astfel încât în prezent mai pot fi văzute foarte puține ziduri din cetatea de altădată.

Zona istorică a orașului, faleza și construcțiile din port amintesc de prosperitatea Brăilei de la începutul secolulului al 20-lea, când aici era o intensă activitate comercială. Din diverse motive, reprezentanți a peste 20 de etnii s-au stabilit în secolele 19 și 20 la Brăila, conferind orașului un aer cosmopolit. Clădirile din centrul istoric au devenit atracţii turistice ale oraşului de astăzi, după cum subliniază Gabriel Lâlă, un experimentat ghid de turism:

„Pentru cei care ajung în orașul de la Dunăre, Brăila, este obligatorie o vizită pe străduțele cu parfum de epocă din centrul istoric al orașul lui. Sunt străzi unde se pot vedea și astăzi clădiri din secolele XIX și XX cu arhitectură foarte interesantă. Se poate admira clădirea teatrului de astăzi, teatrul dramatic Maria Filotti, fostul hotel sau fostul han Rally. De asemenea, clădirea filarmonicii sau Palatul Lyra, Se pot vizita și bisericile din centrul istoric al orașului. Aici putem aminti Biserica Greacă, Biserica Sfântul Nicolae sau fosta geamie situată în piața Traian, în centrul zero. Astăzi este Biserica Ortodoxă Sfinții Arhanghel Mihail și Gavril. Sunt și alte clădiri care pot fi admirate atât pe exterior, dar și pe interior. Este vorba de Centrul cultural Nicăpetre, fosta casă Embiricos (a armatorului grec Menelaos Embiricos – n.r.) din centrul istoric, o clădire de altfel foarte interesantă.”

Comunitatea greacă a fost una dintre cele mai active din oraşul de altădată. Multe firme şi clădiri aveau nume greceşti, după proprietarii lor, care erau industriaşi, armatori sau comercianţi. Din moştenirea culturală a acestei comunităţi face parte şi Biserica Greacă, o impunătoare construcţie din centrul istoric al oraşului, ridicată în 1872. În tururile pe care le face, ghidul de turism Gabriel Lâlă este pregătit să prezinte obiectivele, dar şi poveştile lor:

„Aș putea aminti o poveste așa interesantă, nu foarte cunoscută nici de către brăileni, este vorba de o biserică din centrul istoric al orașului, Biserica Sfântul Nicolae. O bisericã fabuloasă ca și arhitectură, dar și ca poveste, construită undeva după anii 1830. Aproape 30 de ani a funcționat atât ca biserică, dar și sediu de pompieri. Prin 1859 a luat foc în totalitate, fiind refăcută prin pictura pictorului Petre Alexandrescu. În timp ce era pictată biserica, o domnișoară din Brăila, Atena, care era fata fostului proprietar al Hanului Rally, actualul teatru, s-a îndrăgostit de acest pictor și s-au căsătorit. Au devenit una din marile familii ale Brăilei, Atena și Petre Alexandrescu. În Biserica Sfântul Nicolae, cei care intră și vizitează acest lăcaș interesant de cult, cu o istorie fabuloasă, pot întâlni pe lângă scaunul arhieresc, care este practic oriunde în orice biserică ortodoxă, pe partea stângă în bisericã, pânã în zonul altarului, mai pot întâlni un scaun care are în faţă deasupra coroana regală. De ce existã acest scaun regal la Biserica Sfântului Nicolae şi la aceastã bisericā din Brăila? Pentru că pe data de 14 noiembrie 1878, de la Brăila, în prezenţa pregelui Carol I, s-a citit declaraţia de unire a Dobrogei cu Ţara Românească.”

După un tur prin centrul istoric, pe faleză şi prin Grădina publică, unde se află şi Casa Memorială a scriitorului Panait Istrati, vizitatorii se pot opri la o terasă sau la un restaurant pentru a cunoaşte şi gastronomia locală, din care nu lipsesc preparatele din peşte.