București, pilonul economiei
În capitală a avut loc un forum despre dezvoltarea Bucureștiului, care a adus în prim-plan transformarea sustenabilă a orașului prin proiecte integrate de infrastructură urbană și digitalizarea serviciilor publice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 22.05.2025, 11:45
Bucureştiul continuă să fie pilonul economiei româneşti. Peste jumătate din investiţiile străine directe atrase de România începând din 1990 au ajuns în capitală, potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie a municipiului. Totuşi, potenţialul de creştere este serios afectat de birocrație. Aceasta a fost ideea cheie a conferinţei „Focus Bucureşti 2025”, un forum care a reunit reprezentanţi ai administraţiei locale, antreprenori şi investitori internaţionali. Datele BNR arată că doar în 2023 regiunea Bucureşti-Ilfov a atras 4,1 miliarde de euro investiţii străine, dublu faţă de oricare alt judeţ. Cu toate acestea, capitala pierde anual zeci de ore de productivitate în trafic, 97 de ore pe şofer, record negativ la nivel european, şi rămâne vulnerabilă la poluare şi la inegalităţi socio-economice.
Dezvoltarea sustenabilă a capitalei nu înseamnă doar clădiri moderne, ci infrastructură coerentă, digitalizare reală şi economie circulară, a subliniat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Bucureştiului, Iuliu Stoclosa: “Ne interesează dezvoltarea sustenabilă a capitalei, atât din punct de vedere infrastructură, digitalizare şi economie circulară. Cu toate trei domeniile mergem în direcţia bună, peste tot suntem undeva cu proiecte începute, iar scopul este să punem împreună administraţia locală cu mediu de afaceri, sunt investitori străini. Aici pot să vă dau o cifră: 56% din investiţiile directe în România sunt făcute în Bucureşti, care e o atracţie pentru investitorii străini, având în vedere faptul că se află la intersecţia a două coridoare pan-europene.”
Iuliu Stoclosa a reamintit că Bucureştiul concentrează deja cea mai mare parte a investiţiilor străine şi trebuie să ofere în schimb condiţii de business comparabile cu marile capitale europene.
La rândul său, managerul (Data Center) Costin Băcilă a prezentat două proiecte pilot care demonstrează cum digitalizarea poate elimina cozile.Costin Băcilă: “Dacă prin alte capitale, în momentul în care doreşti să faci o firmă sau să-ţi faci o investiţie şi să construieşti ceva la nivel de o lună, ai toate documentele pe masă şi poţi să te apuci de lucru, aici vorbim de luni bune sau chiar ani în care te baţi pur şi simplu la propriu cu tot ce înseamnă birocraţia. Am vorbit despre două proiecte mari pe care le-am implementat în decursul anului trecut, procesul de digitalizare la RAR, unde am înlocuit toată partea de componente de hârtie şi de semnături fizice. Totul se întâmplă de la programare până când plec cu documentul pentru care am solicitat interacţiunea cu ei, se întâmplă în mediu digital totul. Am vorbit și despre e-Sigiliu, e un proiect pe care l-am implementat cu vama din România şi cu Direcţia Generală Antifraudă pentru monitorizarea transporturilor pe teritoriul României.”
Ca o concluzie, participanţii au convenit că lupta cu birocraţia trebuie să fie prioritară pentru viitoarea administraţie locală. Însă până atunci, capitala rămâne paradoxal atât campioană la atragerea de capital, cât şi la pierderea timpului în trafic.
