Muncind în România
Ministrul român al Muncii, Florin Manole, a declarat că România are nevoie de acorduri bilaterale cu ţările de origine ale lucrătorilor care vin să muncească la noi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 22.07.2025, 15:34
Ministrul român al Muncii, Florin Manole, a declarat că România are nevoie de acorduri bilaterale cu ţările de origine ale lucrătorilor care vin să muncească la noi. La un eveniment de lansare a Cartei Albe a IMM-urilor din România, ministrul a răspuns unei întrebări despre reglementările în domeniul importului de forţă de muncă din ţările non-UE. „Avem nevoie şi de acorduri bilaterale de muncă cu ţări precum cele din Asia de Sud-Est, de exemplu, care sunt ţări de origine, pentru că astăzi de acolo pleacă nişte oameni care vin să muncească în această ţară, dar aterizează în România datori vânduţi pentru că sunt victimele unor reţele, care, cu legea în mână, îi pun să fie datori pentru a ajunge aici să muncească pe un salariu modest, ceea ce este incorect”, a afirmat Manole. Potrivit acestuia, odată cu protejarea drepturilor acestor oameni, care nu trebuie să fie exploataţi, ordinea priorităţilor ministerului este creşterea nivelului de ocupare pentru cetăţenii români şomeri şi apoi pentru cei străini. La finalul anului 2024, în România lucrau peste 140.000 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene, majoritata din state precum Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India.
Deficitul de forţă de muncă în România a fost de peste 600.000 de oameni, în 2024, motiv pentru care angajatorii români au recurs la recrutări din străinătate. Anul acesta, autorităţile române au emis peste 42.500 de avize de angajare pentru cetăţeni străini. Mai mult de 60% dintre acestea au fost eliberate pentru muncitorii din afara Uniunii Europene în meserii din agricultură, construcţii, curăţenie sau manipularea de mărfuri, domenii în care angajatorii români nu găsesc forţă de muncă în ţară. Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă solicită fluidizarea procedurii de aducere a muncitorilor în România, întrucât uneori procesul durează şi un an. Companiile româneşti spun că ar trebui să fie ajutate să fie competitive pe pieţele internaţionale de recrutare, pentru că acolo concurează cu state ca Polonia, Japonia, Coreea de Sud, ţările din Golf, Emiratele Arabie Unite sau Arabia Saudită. Conform acestora, deşi, salariile şi condiţiile de muncă din România, sunt în prezent mai bune decât cele din Orientul Mijlociu, timpul de aşteptare până la finalizarea procedurilor de angajare este mult prea mare.
Aproape 1.000 de locuri de muncă sunt disponibile în judeţul Bihor, în nord-vestul României, a anunţat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că ofertele de locuri de muncă sunt structurate pe toate nivelurile de educaţie, iar majoritatea acestora, peste 640, sunt concentrate în municipiul Oradea. Printre ocupaţiile cu cele mai multe locuri disponibile se numără muncitor necalificat la ambalare (aproximativ 60 de posturi), şofer transport rutier de mărfuri (peste 80 de poziţii), lucrător comercial (aproape 50 de locuri), ajutor de bucătar (26 de posturi), muncitor în industria confecţiilor (cel puţin 43 de locuri), zugravi şi faianţari (câte 10 posturi disponibile). Pe zona poziţiilor pentru care se solicită studii superioare, sunt disponibile zeci de joburi de inginer automatist, software şi construcţii, dar şi posturi pentru contabili, farmacişti şi specialişti în achiziţii.
Mai mulţi cetăţeni străini, care nu aveau dreptul de a călători în Spaţiul Schengen, au fost găsiţi de poliţiştii de frontieră români în autoturisme oprite la control pe drumuri din zona graniţei de vest cu Ungaria, în judeţele Arad şi Bihor. În două maşini înmatriculate în Ungaria, verificate aproape de punctul de trecere Nădlac, au fost identificaţi 11 migranţi. Cei doi şoferi erau din Republica Moldova şi din România. De asemenea, în zona vămii Borş, într-un microbuz înmatriculat în România şi condus de un român, au fost găsiţi 3 migranţi din Nepal, fără documente de călătorie. Poliţiştii de frontieră fac cercetări pentru trafic de migranţi, în cazul celor 3 şoferi, care riscă pedepse cu privarea de libertate între 2 şi 7 ani. Cei 14 străini sunt cercetaţi pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat şi ar putea primi interdicţie de a mai pătrunde pe teritoriul Uniunii Europene pentru o perioadă de până la 5 ani.
