Puseu inflaționist în România
Inflaţia va depăşi, cel mai probabil, 9% la finalul acestui an, avertizează Banca Națională a României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 13.08.2025, 11:44
În România, preţurile continuă să crească accelerat, iar ceea ce văd şi simt oamenii de mai bine de o lună a fost confirmat și de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, rata inflaţiei, luna trecută, a ajuns la aproape 8 procente, de la 5,7% în iunie, în urma eliminării plafonării tarifelor la energie.
Pe de altă parte, efectele creşterii, de la 1 august, a TVA şi a accizelor se vor vedea abia în luna septembrie, când va exista un vârf al scumpirilor. Vorbind despre evoluţia inflaţiei în raportul pe care îl prezintă periodic, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că măsurile fiscale de reducere a deficitului luate de Guvern erau necesare, au readus credibilitatea ţării şi trebuie continuate cu reducerea cheltuielilor statului, deşi va fi din ce în ce mai greu pentru guvernanţi să le pună în aplicare. El a precizat că prognoza pentru sfârşitul lui 2025 va depăşi probabil 9 procente. Șeful Băncii Centrale a subliniat că influenţa calculată asupra inflaţiei anuale din direcţia renunţării la plafonarea preţurilor la energie, a majorării TVA şi a creşterii accizelor se ridică la 4,2 – 4,3 puncte procentuale.
Mugur Isărescu: “Avem o cocoaşă frumuşică, să zic aşa, şi ea e chiar ceva mai mare. Deci în septembrie, când probabil că va fi vârful, probabil că va fi în jur de 9,6-9,7 vârful de inflaţie, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie.”
Şeful Băncii Centrale nu este de aceeaşi părere cu analiştii economici care consideră că România s-ar afla, deja, în recesiune, iar rata şomajului în creştere, însă subliniază că acest risc există şi vine, mai degrabă, din factori externi.
Din nou, Mugur Isărescu: “O bună parte din industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa şi acolo lucrurile nu arată prea bine şi, în al doilea rând, de această reducere masivă a consumului trebuie contrabalansată cu ceva, ca să nu intre în recesiune, şi miza este absorbţia banilor europeni.”
Mugur Isărescu afirmă că măsurile fiscale adoptate de către executiv reprezintă un pas major, însă, ele trebuie continuate în condiţii de stabilitate politică şi cu păstrarea unui echilibru social. În opinia sa, aceste măsuri sunt dureroase şi generează reacţii, dar pot duce în maximum un an la o creştere economică puternică şi sustenabilă, aşa cum s-a întâmplat după 2010. La criza economică precedentă, izbucnită în România în 2009, autorităţile au luat măsuri dure de austeritate pentru redresare, care au vizat, inclusiv, tăieri de salarii.
În altă ordine de idei, guvernatorul BNR a declarat că despre un orizont de intrare a României în zona euro nu se va mai putea vorbi decât peste 5-7 ani, după realizarea corecţiei fiscale. România a renunţat la un astfel de orizont în momentul în care s-a luat decizia politică de a se renunţa la o ţintă fiscal-bugetară, a punctat șeful Băncii Centrale.
