Jurnal Românesc – 20.08.2025
Părinţii a 36% dintre copii intenţionează să vină în vacanţa de vară în România, în timp ce părinţii a 41% nu vor putea veni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 20.08.2025, 11:39
Părinţii a 36% dintre copii intenţionează să vină în vacanţa de vară în România, în timp ce părinţii a 41% nu vor putea veni, invocând în proporţie de peste 75% motive financiare, dificultatea de a-şi lua concediu în această perioadă sau faptul că au fost acasă de Paşti sau urmează să vină de Crăciun. Restul de 23% sunt indecişi, arată datele colectate în cadrul anchetei în rândul beneficiarilor programului Salvaţi Copiii România, destinat copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, realizată în iulie. Aproape 10% dintre copii vor merge ei în vacanţă la părinţi, peste hotare.
În ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă părinţii, un alt sondaj efectuat de Salvaţi Copiii, arată că puţin peste trei sferturi (77,5%) dintre respondenţi consideră că menţinerea legăturii emoţionale cu copilul/copiii din România reprezintă principala provocare pe care o întâmpină ca părinte aflat la muncă peste hotare. Pe locul doi sunt indicate problemele de integrare culturală şi adaptare în ţara de rezidenţă, menţionate de aproximativ 25% dintre părinţi, urmate de comunicarea cu instituţiile din România (şcoala/grădiniţa copilului, primărie, instituţii fiscale etc.), specificată de 18%. În ceea ce priveşte aspectele care cred că ar îmbunătăţi comunicarea dintre părinţi şi copiii rămaşi acasă, 81% dintre părinţi indică necesitatea de a avea timp mai mult dedicat comunicării cu copilul/copiii, 21% timp mai mult dedicat comunicării cu persoanele în grija cărora se află copilul/copiii, 19% necesitatea suportului psihologic pentru copii, iar 12,4% necesitatea de resurse educaţionale legate de comunicare eficientă.
Cooperarea în domeniile energie, agricultură, turism, tehnologii noi şi digitalizare reprezintă principalele puncte de interes ca oportunităţi investiţionale pentru România şi Egipt, este concluzia întâlnirii organizată marţi între preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, şi ambasadoarea României în Egipt, Olivia Toderean. ‘Credem cu tărie că potenţialul economic al ţărilor noastre este mai mare decât starea actuală a comerţului şi a cooperării economice bilaterale. Consideram că o mai bună înţelegere a potenţialului celor două economii este necesară pentru comunitatea de afaceri, iar CCIB poate juca un rol important atât în diseminarea oportunităţilor de afaceri oferite de piaţa egipteană în rândul membrilor noştri, cât şi în transmiterea de informaţii despre oferta românească, în special a mediului de afaceri bucureştean către potenţialii parteneri din Egipt’, a declarat preşedintele CCIB.
La rândul său, Olivia Toderean a evidenţiat că Egiptul se află într-o perioadă de reformă şi că este o destinaţie tot mai atractivă pentru investiţii directe. ‘În relaţia cu România, se pune accent pe cooperarea energetică, agricultură şi inovaţii tehnologice în agricultură, produse alimentare, turism, tehnologii noi şi digitalizare’, a spus Toderean. Conform datelor oficiale, volumul schimburilor comerciale româno-egiptene a înregistrat, în anul 2024, un nivel de 1,14 miliarde de dolari, în creştere cu 3,42% faţă de 2023.
În perioada 20 – 27 august, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (ICR Veneţia) găzduieşte cea de-a patra ediţie a proiectului „Anuala Veneţiană”, o platformă dedicată promovării designului contemporan şi a cercetării artistice emergente. Expoziţia din acest an, intitulată „3D – Design, Dimension, Dialogue”, reuneşte o selecţie de lucrări ale studenţilor de la specializarea Design din cadrul Facultăţii de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, Departamentul Design şi Arte Aplicate. Proiectele sunt selectate de curatoarele Eleonora Scarlat şi Maria Moga şi propun o viziune interdisciplinară asupra celor trei direcţii majore ale designului contemporan: design ambiental, design grafic şi design de produs.
Participarea are loc în contextul Bienalei de Arhitectură de la Veneția 2025, un moment de maximă vizibilitate culturală, în care relațiile dintre spațiul construit și structurile socio-politice sunt supuse unei analize internaționale intense. În acest cadru, expoziția 3D aduce în prim-plan modul în care noile generații de designeri răspund provocărilor actuale și contribuie la reimaginarea relației dintre om, obiect și mediu.
Institutul Cultural Român sprijină participarea directorului de imagine Vladimir Amzăr la cea de-a 31-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Sarajevo, cel mai prestigios eveniment cinematografic din Europa de Sud-Est, care are loc până pe 22 august, la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina. Vladimir Amzăr face parte din echipa filmului românesc După Ore / After Class (2024), regia Marius Papară, selecționat în competiția oficială a festivalului la secțiunea Filme studențești.
Director de imagine cu experiență și specializări multiple – operator, fotograf, colorist, editor, asistent de cameră – Vladimir Amzăr are un portofoliu bogat de colaborări, inclusiv un parteneriat artistic de lungă durată cu regizorul Marius Papară.Printre titlurile reprezentative din filmografia sa se numără: În familie (2025), Ai o viață nouă (2024), După Ore (2023), Box (2021), Dincolo de lac (2022), Ton de apel (2021) și Pierderea Paradisului (2020). Ediția din acest an a Festivalului de la Sarajevo include 50 de filme în competiție, dintre care 15 premiere mondiale.
