Jurnal românesc 01.09.2025

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat, duminică, în Republica Moldova, la manifestările dedicate Zilei Limbii Române alături de omologul său Maia Sandu.

Sorin Iordan, 01.09.2025, 11:10

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat, duminică, în Republica Moldova, la manifestările dedicate Zilei Limbii Române alături de omologul său Maia Sandu. Cei doi au deschis evenimentul Marea Dictare Naţională, organizat la Chişinău, la care au participat peste 2.000 de oameni. Cu acest prilej,

Dan a spus că România şi Republica Moldova au valori comune şi au nevoie una de cealaltă pentru a prospera. La rândul său, Maia Sandu a afirmat că limba română este cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului şi trebuie onorată şi cinstită în fiecare zi. Nicuşor Dan şi Maia Sandu au mers apoi la Străşeni, un orăşel din centrul Republicii Moldova, unde au depus flori la bustul poetului naţional Mihai Eminescu şi au luat parte la concertul dedicat Limbii Române.

Dan a salutat lupta românilor basarabeni pentru limba română şi pentru păstrarea identităţii naţionale şi a lăudat eforturile admninistraţiei de la Chişinău pe calea integrării europene, în ciuda presiunilor venite din partea Rusiei.

Totodată, preşedintele României i-a conferit Casei Memoriale „Alexei Mateevici” din comuna Zaim, raionul Căuşeni, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler pentru promovarea culturii.

Românii de pretutindeni au sărbătorit Ziua Limbii Române prin manifestări culturale şi educative atât în ţară, cât şi în comunităţile româneşti din străinătate. În ţară, reprezentanţii ambasadelor de la Bucureşti au ales să evidenţieze în mesajele lor farmecul expresiilor populare româneşti. „A vinde gogoşi cuiva” este expresia preferată a însărcinatului cu afaceri al Statelor Unite, Michael Dickerson, care spune că sună delicios, deşi înseamnă să minţi pe cineva. Altor angajaţi ai Ambasadei Americii le-au plăcut proverbe ca:

„Nu aduce anul ce aduce ceasul”, „a băga mâna în foc pentru cineva”, „când o zbura porcul”, sau „cine se aseamănă se adună”. Ambasadoarea Germaniei, Angela Ganninger, a compus un mesaj video numai din proverbe.

”Ne-am trezit devreme, fiindcă cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge, şi pentru că nu e bine să laşi pe mâine ce poţi face azi, m-am pus cu burta pe carte şi am făcut câteva exerciţii în limba română. Nu sunt încă tobă de carte, aşa că voi continua să învăţ frumoasă limba română”, a transmis aceasta.

Ambasada Franţei a amintit apropierea dintre cele două limbi şi a ilustrat mesajul cu imaginea unui plic pe care scrie Paris, Bucureşti, par avion. Pentru ambasadorul Israelului la Bucureşti, Lior Ben Dor, mesajul a fost mai personal şi ilustrat cu imagini de familie. El şi-a amintit că primele cuvinte pe care le-a învăţat în limba română au fost ”deschide gura mare”, pe care mama îi le spunea în copilărie de fiecare dată la masă, iar de la vârsta de şapte ani a început să înveţe expresii în română de la bunicul său.

Ziua Limbii Române a fost sărbătorită şi de Comunitatea Etnicilor Români din Serbia. Un eveniment cultural a avut loc la sediul Casei de Presă şi Editură „Libertatea” din Pančevo, transmite Radio Novi Sad. Manifestarea a reunit membri ai comunităţii, dar şi scriitori care au recitat poezii, au prezentat lucrări proprii şi au adus prin cuvântul scris şi rostit un omagiu limbii române. Cel mai vechi document scris în limba română datează din 1521 şi este Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung, în care acesta îi scria primarului braşovean despre atacurile iminente ale turcilor. Documentul este, în prezent, păstrat în condiţii de maximă siguranţă.

În cel mult 30 de ani, mai mult de 25% dintre românii din diaspora nu vor mai vorbi limba română, a transmis preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa, Daniel Ţecu. Acesta a arătat că prima generaţie de români din diaspora, sosită în jurul anilor 2000, vorbeşte limba română, dar uneori cu greşeli. A doua generaţie vorbeşte limba română greşit, amestecând-o cu limba ţării de adopţie. A treia generaţie, într-un procent covârşitor, nu mai vorbeşte deloc limba română.

„Ne uităm adesea doar la Guvern şi la instituţiile statului, cum ar fi Lectoratele de limbă română şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru a face un efort. Dar efortul lor, oricât de lăudabil, este doar o picătură într-un ocean. Fără implicarea activă a familiilor, nu vom reuşi să conservăm limba”, a spus Ţecu.

În acest context, Federaţia se pregăteşte să lanseze un manual de limba română special conceput pentru copiii românilor din diaspora, ca parte a proiectului „În această casă se vorbeşte doar limba română”. Scopul este ca acest manual să ajungă la fiecare familie de români din străinătate, pentru a deveni un instrument esenţial în procesul de predare a limbii române acasă.