România şi războiul hibrid
România a fost ţinta predilectă a unor campanii de dezinformare şi război hibrid, avertizează procurorul general.

Mihai Pelin, 17.09.2025, 12:00
În 2024, anul tuturor celor patru tipuri de alegeri, inclusiv prezidenţiale, România a fost ţinta predilectă a unor campanii de dezinformare şi război hibrid, iar actori ostili au urmărit manipularea opiniei publice şi influenţarea rezultatului votului. Concluziile anchetelor Parchetului General, prezentate de şeful instituţiei, Alex Florenţa, relevă că în spaţiul românesc campania s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, prin dezinformare şi influenţarea electoratului.
Beneficiarul amplului război hibrid care ar fi fost pus la cale de Rusia a fost ex-candidatul independent la prezidenţiale Călin Georgescu. România trebuie să facă faţă, în continuare, unei agresiuni hibride, realizate inclusiv cu sprijinul inteligenţei artificiale – a spus procurorul general.
El a arătat că ancheta a identificat companii cu legături certe în Rusia, care atât anterior, cât şi imediat înaintea scrutinului din 2024, au derulat activităţi informaţionale maliţioase. Or, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false.
Procurorii notează că planul conceput de el împreună cu mercenarul Horaţiu Potra, fost soldat în Legiunea străină a Armatei Franceze, coinculpat alături de alte circa 20 de persoane, urmărea prin contagiune emoţională şi comportamentală, dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat. Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, începută cu ani în urmă, menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Alex Florenţa explică: “Începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Creşterea volumului de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conţinut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenţei artificiale. Acest tip de narative şi modalitatea de realizare a conţinutului online corespund tiparului acţional al Rusiei, fiind semnalate şi în alte state, precum Moldova sau Georgia.”
Alex Florenţa a subliniat că războiul hibrid din prezent, prin comparaţie cu războiul tradiţional, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample de influenţare a modului de derulare a vieţii social-economice a unui stat. În opinia sa, Moscova a desfăşurat în România o campanie de microtargetare a populaţiei prin patru tipare identificate: identitar nostalgic, conspiraţionist, religios şi medicină alternativă. Această acţiune ar fi început în 2019, dar iniţial nu au existat sesizări la Parchet în acest sens.