Zid de drone pe Flancul Estic
Uniunea Europeană vrea să oprească intrarea dronelor rusești în spațiul său aerian.
Bogdan Matei, 02.10.2025, 12:30
Europenii strâng rândurile după ce spațiul aerian al țărilor lor a devenit ținta tot mai frecventă a incursiunilor unor avioane și drone rusești. În județul Tulcea, din sud-estul României, situat la granița de pe Dunăre cu Ucraina invadată de trupele Moscovei, s-au banalizat alertele nocturne lansate de autorități privind prezența în spațiul aerian a unor obiecte neautorizate. Luna trecută, în Polonia a apărut un roi de drone rusești, pe care armata acesteia n-a ezitat să le doboare. Spațiul aerian al Estoniei a fost, la rându-i, violat de aviația militară a Moscovei.
Miercuri, șefii de stat și de guvern din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Copenhaga, în Danemarca, ea însăși survolată de drone neidentificate, într-un summit informal, consacrat consolidării capacităţilor de apărare comună, precum şi furnizării de ajutor suplimentar pentru Ucraina.
Amfitrioana reuniunii, șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, citată de trimisa Radio România, afirmă că este nevoie de un răspuns puternic în faţa agresiunii hibride declanșate de Rusia. Ea i-a îndemnat pe europeni să se reînarmeze şi să fie inovatori în materie de apărare.
„Sper că toată lumea recunoaşte acum existenţa unui război hibrid. Într-o zi e în Polonia, în alta este în Danemarca, iar săptămâna viitoare vom vedea probabil în altă parte sabotaje sau drone zburând. Văd toate aceste lucruri din perspectivă europeană şi este o singură ţară care vrea să ne ameninţe, şi anume Rusia. Când mă uit la Europa de astăzi, cred că traversăm cea mai dificilă şi periculoasă situaţie de după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial” – a spus premierul Frederiksen.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că Rusia nu va reuşi să semene teamă în interiorul Uniunii și nu-i poate intimida pe cetățenii acesteia.
„Dacă suntem cu toţii de acord că Ucraina este prima noastră linie de apărare, trebuie să intensificăm sprijinul militar acordat acestei ţări. Este motivul pentru care alocăm, astăzi, patru miliarde de euro pentru Ucraina; dintre acestea, două miliarde de euro vor fi investite în drone. Și trebuie să intensificăm presiunea asupra Rusiei. De aceea, am propus că activele ruseşti îngheţate din Europa să fie folosite pentru acordarea unui împrumut fără dobândă Ucrainei. Nu confiscăm activele, ci preluăm soldurile de numerar pentru a acorda acest împrumut. Ucraina trebuie să ramburseze acest împrumut, dacă Rusia îi va oferi despăgubiri pentru daunele cauzate şi asta pentru că autorul trebuie să fie tras la răspundere” – afirmă președinta Executivului comunitar.
Şi şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a insistat pe necesitatea folosirii activelor ruseşti confiscate pentru a finanţa despăgubirile de război ce vor fi plătite, în cele din urmă, Ucrainei, pentru că, altfel, greutatea va cădea pe umerii contribuabililor europeni.
