Muncind în România – 07.07.2025
Numărul avizelor de muncă emise pentru cetăţeni străini de la începutul anului şi până la data de 30 septembrie a ajuns la aproape 85.000, reprezentând 72,4% din contingentul anual aprobat de autorităţi de 100.000 de lucrători străini,
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 07.10.2025, 15:11
Numărul avizelor de muncă emise pentru cetăţeni străini de la începutul anului şi până la data de 30 septembrie a ajuns la aproape 85.000, reprezentând 72,4% din contingentul anual aprobat de autorităţi de 100.000 de lucrători străini, a anunţat Inspectoratul General pentru Imigrări. IGI arată că majoritatea avizelor au fost eliberate pentru lucrători permanenţi, 262 de persoane au primit aviz de angajare ca lucrători detaşaţi, 214 avize au fost pentru lucrători înalt calificaţi şi 177 pentru lucrători sezonieri. Alte 43 de avize au fost emise pentru persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii, în timp ce 4 avize au fost acordate pentru lucrători „au pair” şi un aviz pentru lucrător stagiar. Inspectoratul transmite că va continua să sprijine angajatorii din România prin digitalizarea şi eficientizarea procedurilor de emitere a avizelor, în concordanţă cu reglementările legale în vigoare.
Poliţiştii de imigrări derulează, în perioada 6 – 12 octombrie, o campanie de informare adresată angajatorilor care au cetăţeni străini încadraţi în muncă şi străinilor care doresc să desfăşoare activităţi lucrative în România. Campania are loc la nivel naţional, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratelor teritoriale de muncă. Potrivit IGI, demersul are ca obiectiv informarea privind condiţiile legale în care poate fi prestată munca pe teritoriul ţării noastre, precum şi prezentarea drepturilor şi obligaţiilor ce le revin angajatorilor şi angajaţilor străini.
Prin aceste activităţi, poliţiştii de imigrări şi inspectorii de muncă urmăresc să prevină munca nedeclarată şi să contribuie la o mai bună integrare a cetăţenilor străini pe piaţa muncii din România, precizează Inspectoratul. Acţiunea are loc în contextul în care, la finalul lunii trecute, într-o singură zi, peste 500 de persoane au fost identificate lucrând fără contracte de muncă la o firmă de curierat din Bucureşti.
128 de companii din domeniul transportului alternativ de persoane, care funcţionau la negru, au fraudat bugetul de stat al României cu 175 de milioane de lei, informează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Frauda a fost descoperită săptămâna trecută, în urma unei acţiuni de control la nivel naţional iniţiate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală. Pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor, organul de control a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, a conturilor bancare şi a sumelor urmăribile deţinute de platformele de ride-sharing respective, în vederea recuperării integrale a prejudeciului.
Modul în care operau cele mai multe dintre companiile investigate a indicat inspectorilor ANAF sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin contracte de comodat fictive, plata la negru şi nedeclararea veniturilor, muncă la negru sau subdeclarată şi omiterea înregistrării veniturilor impozabile. Controalele au scos la iveală şi nerespectarea obligaţiei de a dota maşinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi se încasau curse în numerar. Reprezentanţii ANAF precizează că acţiunile de control vor continua în perioada următoare.
Rata şomajului în judeţul Braşov a fost de 2,71% în luna august, în uşoară creştere faţă de nivelul de 2,64% înregistrat la sfârşitul lunii iulie, a transmis Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Din totalul de peste 7.000 de persoane fără loc de muncă înregistrate în evidenţele instituţiei, aproape 1.150 beneficiau de indemnizaţie de şomaj. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 71% din total, circa 5.000 de persoane, proveneau din mediul rural şi restul din cel urban. Şomerii cu învăţământ primar şi fără studii reprezentau 39% din total, urmaţi de cei cu studii gimnaziale în procent de 34%. 11% au absolvit învăţământul liceal, cei cu nivel de învăţământ profesional reprezentau 9%, persoanele cu studii superioare 6%, iar cei cu învăţământ postliceal – un procent.
