Retrospectiva săptămânii 05.10 – 11.10.2025
Decizii privind măsurile de reducere a deficitului bugetar/ Discuții în SUA între șefii diplomațiilor de la București și Washington/ Vizită la București a comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen/ Propunere românească de înființare a unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră
Corina Cristea, 11.10.2025, 11:05
Decizii privind măsurile de reducere a deficitului bugetar
Curtea Constituţională a amânat în această săptămână, pentru a doua oară, decizia referitoare la pensiile magistraţilor. Proiectul de lege, pentru care guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, prevede reducerea pensiilor magistraţilor şi creşterea graduală a vârstei de pensionare a acestora, de la 48 la 65 de ani. În schimb, judecătorii CCR au respins sesizările partidelor de opoziție privind reforma în sănătate şi a companiilor de stat, astfel că ambele proiecte au primit undă verde pentru promulgare. Premierul Ilie Bolojan a apreciat că deciziile CCR de până acum permit Guvernului să reducă posturile inutile, să plafoneze indemnizaţiile, să taie salariile excesive şi să aducă eficienţă în sănătatea publică. Nu este uşor să schimbi tipare greşite, formate de-a lungul anilor, dar, în fiecare zi, facem eforturi pentru a îndrepta lucrurile – a punctat şeful executivului. Cel mai probabil luni, membrii coaliţiei de guvernare ar urma să prezinte o variantă finală privind măsurile pentru reforma din administraţia publică – parte a eforturilor de reducere a deficitului bugetar foarte mare.
Discuții în SUA între șefii diplomațiilor de la București și Washington
Aflată într-o vizită de două zile la Washington, pe 8 și 9 octombrie, șefa diplomației de la București, Oana Țoiu, a avut convorbiri politico–diplomatice cu omologul american, Marco Rubio, care, cu acest prilej, a recunoscut eforturile României de a îndeplini angajamentele privind cheltuielile pentru apărare şi rolul de furnizor de securitate la Marea Neagră. Consolidarea parteneriatului strategic dintre România şi SUA şi identificarea oportunităţilor de extindere a acestuia au fost principalele teme ale primei întâlniri bilaterale a celor doi oficiali. Oana Ţoiu a abordat cu Marco Rubio agendele apărării, securităţii, energiei şi economiei, precum şi influenţa pozitivă pe care cele două ţări o pot avea în vecinătate. Miniştrii român şi american au discutat şi despre rolul companiilor din Statele Unite în proiecte româneşti, în domeniile nuclear, civil şi de gaze, precum şi despre oportunităţi pentru cooperarea economică suplimentară. Și dosarul Visa Waiver a fost abordat, oficialul român scoţând în evidenţă avantajele pe care eliminarea vizelor le-ar aduce cooperării bilaterale în domeniul securităţii frontierelor, precum şi în materie de turism. Un punct distinct al discuţiei l-a reprezentat rolul comunităţii de români din SUA, o punte de legătură esenţială între cele două societăţi şi un factor activ în consolidarea relaţiilor bilaterale. Cei doi oficiali au discutat şi despre vizita pe care preşedintele Nicuşor Dan ar urma să o facă la Washington în primul trimestru al anului viitor şi, în cursul căreia, liderul român ar urma să se întâlnească cu președintele Donald Trump.
Vizită la București a comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, s-a aflat în România pentru o vizită de două zile, în timpul căreia a avut întâlniri cu oficiali români, cu reprezentanţi ai fermierilor şi ai producătorilor agricoli. Viitoarea Politică Agricolă Comună a UE trebuie să rămână echilibrată şi să beneficieze de un buget adecvat, în condiţiile în care unele state membre propun diminuarea fondurilor europene – i-a transmis premierul Ilie Bolojan, în timpul discuțiilor de miercuri. România primește cel puțin 16,6 miliarde de euro prin viitoarea Politică Agricolă Comună, fiind al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri în domeniu, a precizat, joi, Christophe Hansen, la o conferinţă naţională pe teme de agricultură. Prezent la același eveniment, ministrul agriculturii, Florin Barbu, a atenționat, însă, că bugetul alocat României este mai mic cu 5 miliarde de euro față de cel prevăzut în programul strategic 2014-2020. Potrivit ministrului, noua Politică Agricolă Comună ar trebui să includă și fonduri stabilite clar prin care să se poată interveni prompt în privinţa despăgubirilor în caz de calamitate. Comisarul a precizat că România va primi 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă pentru a veni în sprijinul fermierilor ale căror producţii au fost afectate de îngheţul din primăvară.
Propunere românească de înființare a unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră
România propune Uniunii Europene înfiinţarea unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră, pe care să-l coordoneze. Din această structură ar face parte şi ţări care nu sunt membre ale Uniunii, dar care au deschidere la Marea Neagră. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, a precizat că scopul este de a susţine proiecte atât în domeniul apărării, cât şi pentru dezvoltarea întregii regiuni (track): “Hub de securitate maritimă, care să îşi propună să aducă acţiuni concrete pentru întărirea securităţii, atât în ceea ce priveşte, evident, zona de apărare, dar şi în ceea ce priveşte infrastructurile critice – să nu uităm că avem Neptun Deep, avem zona de protejare a coastei, zboară dronele în jurul Mării Negre, dar şi pe partea de protejare a comerţului, portul Constanţa – sunt planuri vechi, să le dezvoltăm într-un context european. Şi acum, iată, este foarte nimerit să o facem, mai ales în perspectiva aceasta a securităţii şi, bineînţeles, cu perspectiva mai largă de a dezvolta întreaga zonă.” Propunerea a fost discutată, joi, la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe internaţionale privind modul în care poate fi pusă în practică strategia Uniunii privind Marea Neagră.
