Catedrala națională, moment istoric
Slujba de sfinţire a picturii în mozaic a Catedralei Naţionale a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.
Mihai Pelin, 27.10.2025, 11:44
În România, credincioşii se pot închina până vineri la altarul Catedralei Naţionale din București, inclusiv pe timpul nopţii, după ce, duminică, patriarhul Daniel a sfinţit picturile lăcaşului de cult alături de Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, însoţiţi de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi. La eveniment au luat parte 2.500 de invitaţi, între care preşedinţii Nicuşor Dan şi Maia Sandu din Republica Moldova. Printre cei prezenți s-au numărat și preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Mircea Abrudean şi Sorin Grindeanu, premierul Ilie Bolojan, foştii şefi ai statului Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, însoţită de Alteţa Sa Radu al României, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Nunţiul Apostolic în România şi Republica Moldova, Giampiero Gloder, alături de numeroşi demnitari şi oficialităţi, precum şi invitaţi din străinătate.
Pe esplanada din faţa Catedralei au asistat aproximativ 8.000 de pelerini veniţi din toată ţara, iar alte câteva mii de persoane au urmărit slujba din afara incintei, pe ecrane special instalate. Patriarhul Daniel a afirmat că prezenţa Sanctităţii Sale Bartolomeu I Patriarhul Constantinopolului atât la sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale din Bucureşti în 2018, cât şi anul acesta, la sfinţirea picturii Catedralei, este ‘o mărturie a unităţii în ortodoxie şi a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă şi demnitatea bisericilor locale’. El a îndemnat la folosirea sărbătorii sfinţirii picturii Catedralei Naţionale ‘ca pe un moment luminos de întărire a credinţei şi a iubirii frăţeşti’.
La rândul său, Patriarhul Bartolomeu a spus că ‘Sfânta icoană nu este o simplă lucrare de artă, nici un element decorativ al bisericilor, al mănăstirilor sau al caselor noastre, ci este răspunsul puternic al teologiei ortodoxe împotriva ereziilor care tăgăduiesc adevărul întrupării Fiului lui Dumnezeu şi al celor care nu primesc îndumnezeirea omului prin har.’
Oamenii au fost emoţionaţi şi impresionaţi de amploarea Catedralei Naţionale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Ea măsoară 127 de metri şi are o capacitate de 5.000 de persoane. Două treimi din pereţi sunt acoperiţi cu mozaic, la care au lucrat, timp de şapte ani, peste 200 de specialişti în arta bizantină. Catapeteasma este cea mai mare din lume, cu o suprafaţă de aproape 400 de metri pătraţi, ambele feţe totalizând 800 de metri pătraţi de pictură în mozaic. Cele şase clopote cântăresc 33 de tone, din care 25 de tone cântăreşte cel principal, unul dintre cele mai mari clopote cu balans liber din Europa.
Evenimentul a marcat Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală şi 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.
