Cetăţile fortificate Hărman şi Prejmer
Cetăţile fortificate din Transilvania păstrează până în zilele noastre grandoarea trecutului, amintind de prezenţa Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 01.11.2025, 15:47
Astăzi vă invităm să descoperiţi alături de noi două dintre cetăţile săseşti fortificate. Mergem pentru început în localitatea Hărman, aflată în Țara Bârsei, la aproximativ 10 km spre est de municipiul Brașov.
Istoria cetății Hărmanului se leagă de prezența Ordinului Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râșnov și Sânpetru. Prima atestare documentară a așezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii.
Alin Ştefan Văduva, managerul unei agenţii de turism ce face excursii în zonă, a lansat o invitaţie: “Îi aşteptăm pe toţi turiştii să vină în această zonă, deoarece are de oferit peisaje frumoase. Este o zonă în care noi facem frecvent excursii, deoarece turiştii sunt atraşi de bisericile fortificate din localităţile Hărman şi Prejmer. Aceste localităţi au nişte cetăţi impresionante. În fiecare cetate există câte o biserică fortificată, bineînţeles sunt romano-catolice. Bisericile sunt înconjurate de un sistem de ziduri masive, ceea ce le face foarte interesante, iar orga din fiecare biserică este aparte. Cetatea Prejmer este o fortificaţie medievală ce face parte din sistemul de fortificaţii a saşilor transilvăneni, iar cetatea este una dintre cele mai bine conservate dintre toate, asta e un plus”.
Pentru a valorifica moştenirea istorică, la Hărman se organizează vara un festival cu tematică medievală intitulat Teutonic Fest Honigberg, ajuns în august anul acesta la a III-a ediţie. Biserica romanică cu trei nave era în probabil în construcţie anul 1240, când a fost preluată de cistercienii de la Cârța, pentru că s-au păstrat din această etapă majoritatea elementelor de construcție. Interiorul bisericii este destul de heteroclit, astfel că pe lângă elementele cisterciene, precum ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt, se conservă și o serie de elemente din diverse alte perioade.
Bolta urcă pornind din console în formă de capete de bărbați cu mustață și femei cu gura întredeschisă. Vizibilă astăzi doar fragmentar, pe pereții longitudinali ai navei, dar și pe cel răsăritean, fresca acoperea întreaga biserică până imediat sub tavan. În secolul al XV-lea comunitatea a avut o tentativă de a transforma bazilica în stil gotic, însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei.
La opt kilometri de Hărman se găseşte Cetatea Prejmer, obiectiv turistic inclus şi în Patrimoniul Mondial UNESCO şi în ghidul turistic Michelin. Zidul de incintă, de formă ovală, a fost construit în sec. XV, are un diametru de 72 m, este compus de un zid 3 – 4 m grosime şi înalt de 10 – 12 m, care este întărit de patru turnuri, trei cu plan circular şi unul poligonal, de coridorul porţii (cu lungime de 32 m) şi de castelul construit ulterior. Pe lângă lăcaşul de cult şi obiectele de artă, în interiorul cetăţii mai pot fi văzute camerele de şcoală, muzeul cetăţii, camerele de locuit şi piatra ruşinei. “Piatra rușinei“ este o piatră-etalon de 50 livre (circa 28 de kg), care s-a păstrat lângă ușa de sud a cetăţii şi de care, după vechea tradiție, hoții și şi cei care comiteau adulter erau legați duminică dimineața așa că cei care veneau la slujbă îi batjocorau. Ultimul caz de folosire în acest scop a fost în anul 1855.
Invitaţia a fost lansată! Până data viitoare vă dorim drum bun şi vreme frumoasă!
