Jurnal românesc – 07.11.2025
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează şi găzduiește, până pe 9 noiembrie, expoziţia intitulată “Brodând amintiri şi întrebări” cu lucrările artistei multidisciplinare de origine română stabilită în Israel, Eleonora Stanciu.
Corina Cristea, 07.11.2025, 11:40
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează şi găzduiește, până pe 9 noiembrie, expoziţia intitulată “Brodând amintiri şi întrebări” cu lucrările artistei multidisciplinare de origine română stabilită în Israel, Eleonora Stanciu. Expoziţia, curatoriată de prof. univ. Haim Maor, a avut vernisajul în data de 6 noiembrie. Reunind broderii pe ştergare tradiţionale româneşti şi picturi în ulei şi acrilic, expoziţia devine o meditaţie vizuală despre identitate, rădăcini şi fragilitatea umană. Pentru artistă, ştergarul – obiect modest, dar plin de semnificaţii – devine suportul unei arte care împleteşte meşteşugul tradiţional cu reflecţia contemporană.
În mâinile ei, ţesătura populară se transformă în spaţiu de confesiune: gânduri, amintiri şi imagini personale sunt brodate în mijlocul pânzei, adăugând un nou strat de viaţă unui obiect care a fost, de-a lungul veacurilor, martor al bucuriilor şi al durerilor comunităţii. În lucrările recente, Eleonora Stanciu brodează întrebări şi imagini despre război şi pierdere, evocând masacrul din 7 octombrie şi poemul “Fuga morţii” al lui Paul Celan. Firul roşu al macilor, simbol al vieţilor frânte, se împleteşte cu firul alb al memoriei – o rugăciune pentru pace şi pentru demnitatea umană. Alături de broderii, picturile sale deschid un alt registru al amintirii, de la scenele copilăriei din Bucureşti până la ecouri ale prezentului israelian, legând trecutul de prezent într-un flux continuu de emoţie şi reflecţie.
Scriitoarea germană de origine română Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru Literatură în 2009, va fi recompensată cu Premiul Cultural German (Der Deutsche Kulturpreis) pentru întreaga carieră, a anunţat juriul. Născută în 1953 în România comunistă, Herta Müller a câştigat recunoaştere graţie unor romane precum ”The Hunger Angel”. A emigrat în Germania în 1987. Opera autoarei, care include, de asemenea, poezii şi eseuri, aduce în prim-plan teroarea şi persecuţia din timpul regimului comunist din România, în special represiunea asupra minorităţii de limbă germană, din care făcea parte şi scriitoarea. Stiftung Kulturförderung, fundaţia care acordă Premiul Cultural German, a apreciat-o pe Müller pentru ”curajul ei literar”, precum şi pentru ”angajamentul ei neclintit pentru libertate”.Temele care îi domină creaţiile, de la consecinţele tăcerii la demnitatea rezistenţei, îşi păstrează şi azi relevanţa. Premiul Cultural German, dotat cu o recompensă în valoare de 30.000 de euro, a fost acordat începând din anul 1985 pentru a celebra personalităţi şi instituţii marcante. Ceremonia de acordare a premiului urmează să aibă loc în München, pe 14 noiembrie.
Filme din România şi Republica Moldova vor fi prezentate în cadrul festivalului transfrontalier KinoHora a cărui primă ediţie se va desfăşura la Bucureşti şi Chişinău. Filmele vor fi proiectate la București, în perioada 28 – 30 noiembrie, şi la Chişinău, pe 1 decembrie. Potrivit unui comunicat, festivalul se deschide cu proiecţia filmului “Poveşti moldoveneşti” (2024), o antologie de cinci scurtmetraje care surprind Moldova într-o manieră inedită, combinând călătorii fascinante şi întâlniri neaşteptate. Între filmele proiectate se mai numără “Tunete” (2023), regia Ioane Bobeica, “Omul fără linia vieţii” (2023) în regia Adrianei Vasilcov, “Puterea Dragostei” (2025), regizat de Ivan Nanev, şi “Strada felinarelor stinse” (1991), regizat de Valeriu Gagiu, o producţie emblematică a cinematografiei moldoveneşti.
Familiile sunt invitate să vizioneze un bloc special de scurtmetraje de animaţie dedicate celebrului personaj Guguţă, toate regizate de Constantin Bălan în anul 1970. Pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, festivalul continuă la Chişinău, unde vor putea fi urmărite “Moartea domnului Lăzărescu” (2005), în regia lui Cristi Puiu, “Anul nou care n-a fost” (2024) de Bogdan Mureşanu, “Cravata galbenă” (2025), filmul biografic ce urmăreşte viaţa dirijorului Sergiu Celibidache, “Jaful secolului” (2025), în regia Teodorei Mihai, şi “Catane”(2025), regizat de Ioana Mischie. Publicul din Chişinău se va bucura, de asemenea, de un bloc de scurtmetraje româneşti format din “Magicianul”, “Opinci” şi “În căutarea cailor pierduţi”.
În perioada 12-27 noiembrie, Institutul Cultural Român organizează, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, o expoziţie în care vor fi prezentate fotografii din comunităţile de români sud-dunăreni din regiunile Meglen (Grecia şi Republica Macedonia de Nord) şi Istria (Croaţia). În fotografiile expuse pot fi observate biserici, monumente, peisaje ale aşezărilor locuite de istroromâni şi meglenoromâni, case vechi, obiecte tradiţionale, aspecte din viaţa şi tradiţiile istroromânilor şi meglenoromânilor. La vernisaj, pe 12 noiembrie, vor lua cuvântul academicianul Nicolae Saramandu, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, preşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Română, Carmen-Irina Floarea, cercetător ştiinţific la același institut, şi autoarea expoziţiei, dr. hab. Manuela Nevaci, de asemenea cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, vicepreşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Română.