Jurnal românesc – 12.11.2025
Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a efectuat o vizită de lucru de 4 zile în Serbia.
Sorin Iordan, 12.11.2025, 11:22
Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a efectuat o vizită de lucru de 4 zile în Serbia. Demnitarul s-a întâlnit cu reprezentanții a 10 organizații românești din Voivodina, din localitățile Vârșeț, Kovacica, Pancevo, Uzdin, Satu Nou și Rătișor, care desfășoară activități dedicate păstrării identității culturale, lingvistice și spirituale românești. Principalele teme de discuție au vizat implementarea proiectelor derulate cu finanțare din partea statului român, provocările cu care se confruntă comunitatea românească, precum și acțiunile menite să sprijine păstrarea identității românești în Serbia. Reprezentantul DRP a reiterat angajamentul instituției de a susține activ organizațiile românești din afara granițelor prin programe și proiecte care contribuie la consolidarea coeziunii comunităților și la promovarea valorilor românești. Totodată, Arnăutu i-a încurajat pe românii din Serbia să participe la programele și proiectele ce promovează educația, cultura și tradiţiile româneşti.
România le datorează recunoştinţă şi respect celor care şi-au jertfit viaţa sub tricolor, a transmis ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, cu ocazia Zilei Veteranilor din Teatrele de Operaţii, marcată la 11 noiembrie. „Sunt oamenii care au dus cu demnitate şi curaj tricolorul peste hotare. Ei au arătat prin fapte ce înseamnă devotamentul faţă de ţară”, a scris Moşteanu pe Facebook. De peste trei decenii, militarii români sunt prezenţi în misiuni internaţionale, din Balcani până în Orientul Mijlociu şi Africa, iar în prezent peste 1.100 servesc sub drapelul NATO, al Uniunii Europene şi al Naţiunilor Unite. 31 de militari au căzut la datorie între anii 1996 şi 2022, iar alţi peste 230 au fost răniţi în misiuni în străinătate. Data a fost aleasă pentru că la 11 noiembrie 2003 a murit sublocotenentul Iosif Silviu Fogaraşi, primul militar român căzut la datorie în teatrul de operaţii din Afganistan.
Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a anunţat că în această săptămână susţine examenul pentru dobândirea cetăţeniei române. Preşedinte al Uniunii Salvaţi România, partid aflat în coaliţia de guvernare de la Bucureşti, Fritz, care este originar din Germania, a spus că examentul nu este scris, ci îmbracă forma unui interviu ce include întrebări din mai multe domenii. El a apreciat că este corect ca persoanele care vor să devină cetăţeni români să dovedească faptul că iubesc această ţară. „Mi-aş dori, poate, să avem o discuţie mai largă în societate despre cum putem mai mulţi dintre noi – şi românii naturalizaţi, şi români născuţi – să înţelegem mai bine istoria şi cultura acestei ţări”, a spus preşedintele USR. Recent, jurnalistul şi producătorul de film britanic Charley Ottley, realizator al documentarelor Wild Carpathia şi Flavours of Romania, a depus jurământul de credinţă şi a obţinut cetăţenia română.
Zeci de licee şi şcoli de elită din 11 ţări din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia îşi vor prezenta oferta educaţională pe 15 noiembrie, la Bucureşti, la IntegralEdu – Târgul pentru Licee de Elită în Străinătate. Potrivit organizatorilor, interesul pentru studiile liceale peste hotare este în continuă creştere. Cele mai căutate destinaţii rămân Marea Britanie şi Spania, urmate de Elveţia, Germania, Austria, Franţa, Italia, Portugalia şi SUA, datorită burselor de merit şi curiculei flexibile. Admiterea la liceele de elită din străinătate a devenit mai competitivă odată cu creşterea cererii pentru o formare academică internaţională. Candidaţii sunt testaţi la limba străină, matematică şi alte materii în funcţie de profilul liceului. De asemenea, pot fi supuşi unor teste specifice pentru identificarea abilităţilor cognitive, verbale, nonverbale şi numerice şi susţin interviuri de admitere.
Elevii refugiaţi şi cei reveniţi din diaspora vor beneficia de o integrare mai uşoară în şcolile din Republica Moldova, graţie unui curriculum modern pentru învăţarea limbii române, a transmis Ministerul Educaţiei de la Chişinău. Potrivit programei şcolare, cadrele didactice vor putea planifica lecţiile în funcţie de nivelul lingvistic, vârsta şi nevoile elevilor, iar evaluarea va fi continuă şi formativă, axată pe progresul individual şi dezvoltarea abilităţii de comunicare în limba română. Curriculumul vizează dezvoltarea competenţelor de ascultare, citire, vorbire şi scriere în limba română pentru o mai bună integrare în sistemul educaţional şi în societatea moldovenească.
