Jurnal românesc – 14.11.2025
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, şi prim-viceministrul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina, Yevhen Kudriavets, au agreat constituirea unui grup de lucru, format din reprezentanţi ai celor două ministere, ai ministerelor de Externe și ai autorităţilor regionale din Ucraina, grup care să elaboreze propuneri ce vizează asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române la educaţia în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de Ucraina.
Roxana Vasile, 14.11.2025, 11:00
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, şi prim-viceministrul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina, Yevhen Kudriavets, au agreat constituirea unui grup de lucru, format din reprezentanţi ai celor două ministere, ai ministerelor de Externe și ai autorităţilor regionale din Ucraina, grup care să elaboreze propuneri ce vizează asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române la educaţia în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de Ucraina. Daniel David a avut, miercuri, o discuţie în format videoconferinţă cu Yevhen Kudriavets privind implementarea măsurilor de reformă educaţională din Ucraina, la nivelul ciclului liceal, cu impact asupra învăţământului cu predare în limba română. Anterior, ministrul David s-a întâlnit, marţi, la Chişinău, cu omologul din Republica Moldova, Dan Perciun, context în care au fost analizate proiectele comune aflate în derulare şi demararea unuia nou prin care profesori români să susţină programe de învăţare a limbii române pentru diverse comunităţi din Republica Moldova.
Numărul românilor care vor să plece la muncă în străinătate a scăzut constant în ultimii ani, 2025 marcând, până în acest moment, cel mai redus nivel al intervalului 2021-2025 în ceea ce priveşte interesul faţă de job-urile din afara ţării, arată datele unei platforme de recrutare. Astfel, din cele 9,8 milioane de aplicări înregistrate până în prezent, doar 106.000 au fost atrase de poziţiile din alte ţări, ceea ce reprezintă doar 1,1% din totalul aplicărilor. În condiţiile în care angajatorii din afara ţării au postat, de la începutul anului şi până acum, 29.000 de job-uri, pe acest segment există cel mai mic număr de aplicări medii / job, respectiv 3,7. Spre comparaţie, pentru job-urile din România, media este de 35 de aplicări / job. Cel mai mare număr de aplicări pentru străinătate din ultimii 5 ani a fost în 2022. Din 2023, a început o scădere care a continuat. Ţările care atrag românii sunt Germania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franţa şi Bulgaria. Marea Britanie a ajuns, după ieşirea din Uniunea Europeană, penultima cea mai căutată ţară de către cei care vor să lucreze în afară. Și Italia scade considerabil în clasament, în timp ce Spania se menţine pe locul nouă.
Pentru milioanele de români care formează cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană, apelurile către ţară vor fi, în curând, la acelaşi cost ca apelurile locale, fără limită de minute. Acest lucru va fi posibil după intrarea în vigoare a actului privind infrastructura gigabyte, a anunţat pe Facebook ministrul român de Externe. Oana Ţoiu a precizat că noua directivă prevede eliminarea treptată, până în 2029, a costurilor suplimentare pentru apelurile telefonice efectuate dintr-un stat membru al Uniunii Europene către un altul.
România a fost clasată de Airports Council International – Europe în topul statelor europene care au înregistrat cea mai rapidă creştere a traficului aerian în septembrie 2025, faţă de aceeaşi lună din 2024. Conform clasamentului, aeroporturile din România au înregistrat o creştere medie a traficului aerian de pasageri de 11,1%, ceea ce situează ţara noastră pe al patrulea loc, după Slovacia, Polonia şi Slovenia. Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa, care a avut o creştere-record de 136,7% a traficului aerian, ocupă al treilea loc european la categoria sub un milion de pasageri pe an, după Anvers (Belgia) și Hatay (Turcia). La categoria aeroporturilor mari, 10-25 de milioane de pasageri/an, a fost înregistrată o creştere europeană medie de 4,6% a traficului de pasageri, pe care Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a depăşit-o, având cu 11,3% mai mulţi în septembrie 2025 faţă de aceeaşi lună din 2024. ‘Aeroporturile României nu trebuie să rămână, însă, doar puncte de plecare şi sosire. Ele pot deveni, prin investiţii în modernizare şi extindere, motoare de transformare economică şi socială, simboluri ale unei ţări moderne, deschise şi competitive’, a declarat preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România, Bogdan Mîndrescu.
Românii vor putea vedea, în premieră, celebra pictură „La Blouse Roumaine” a lui Henri Matisse. Capodoperă emblematică a modernităţii universale, parte a colecţiei permanente a Centrului Pompidou din Paris, „La Blouse Roumaine” părăseşte Franţa pentru prima oară, fiind împrumutată în mod excepţional pentru expoziţia „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”. Aceasta va fi deschisă din 21 noiembrie la Muzeul Naţional de Artă al României. Expoziţia va include peste 320 de piese în care ia românească va fi reprezentată în diverse tehnici, de la pictură şi sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalaţie, film, muzică, afişe, modă, timbre, cărţi de joc, vaze, bancnote, cărţi, albume, desene animate şi manuale şcolare. Ia românească în versiunea lui Henri Matisse se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză şi internaţională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală – sunt prezentate în expoziţie, pentru a releva cele două planuri majore şi corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic şi cel decorativ-comercial.
