Prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene
Comisia Europeană a prezentat previziunile economice de toamnă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 18.11.2025, 11:44
Previziunile de toamnă ale Executivului european arată că economia României intră într-o perioadă de încetinire a creşterii, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniune. Potrivit raportului Comisiei Europene, companiile şi populaţia vor fi afectate de austeritate în 2026, când creşterea economică ar putea fi de doar 1,1% din PIB, urmând ca în 2027 situaţia să se echilibreze printr-o creştere economică sănătoasă şi vizibilă de peste 2%. În toată această perioadă, măsurile fiscale vor pune presiune pe consumul populaţiei şi al statului, însă balanţa va fi echilibrată de investiţiile private, de cele finanţate prin PNRR şi de exporturile solide. Toate acestea vor reuşi să menţină economia în zona de creştere, iar deficitul ar trebui să se reducă la sub 6% în 2027.
Prognoza estimează că deficitul bugetar al României va scădea de la 9,3% anul trecut, la 8,4% anul acesta şi la 6,2% în 2026, a explicat comisarul european pentru economie și productivitate. Valdis Dombrovskis mai spune că, în cazul României, Comisia recunoaşte efortul fiscal depus de guvern până acum, ceea ce a permis de asemenea menţinerea ratingurilor de credit pentru investiţii, “dar este important ca România să continue această ajustare şi în cele din urmă să aducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB, aşa cum s-a stabilit în cadrul procedurii de deficit excesiv”.
Un semn de întrebare al Comisiei Europene ține de inflaţia din România. După scăderea acestui indicator la 5,8% în 2024, creşterea preţurilor a accelerat în trimestrul trei din 2025, iar eliminarea, în iulie, a plafonării preţurilor la electricitate, a dus la creşterea inflaţiei la 8,6% în septembrie. Inflaţia ar putea rămâne peste ţinta Băncii Centrale de la București cel puţin până în 2027, se apreciază în raport. Un traseu similar l-ar putea avea şomajul, care ar depăşi 6% în 2025 în urma reducerii activităţii economice, dar care ar putea reveni de-a lungul anului 2026.
În paralel cu România, situaţia economică şi socială a Uniunii este definită de creştere economică moderată, dar rezilientă. Produsul intern al blocului comunitar a crescut cu 1,4%, cu o prognoză de creştere cu 1,2% în 2026 şi 1,4% în 2027, susţinută de consumul privat şi de investiţii, cărora li se adaugă o piaţă a muncii solidă, creşterea puterii de cumpărare, condiţii de finanţare favorabile şi aportul fondurilor europene. În comparaţie cu economia globală, creşterea economiei europene este, însă, relativ modestă, printre problemele economiei europene numărându-se competitivitatea redusă faţă de alte zone, dependenţele şi tarifele impuse de SUA.
Se estimează că deficitul bugetar va creşte în Uniune de la 3,1% în 2024 la 3,4% în 2027, în special pe fondul majorării cheltuielilor din apărare. În același timp, datoria publică a Uniunii va ajunge la 85% peste doi ani, în timp ce în România va fi cu 20 de puncte mai mică.
