Alegeri locale parţiale în România
Duminică a fost ales primarul general al Bucureștiului, în alegerile cu cea mai slabă reprezentare din istoria de după 1989 a Capitalei României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 08.12.2025, 12:15
Bucureștenii au fost chemați duminică la urne pentru a vota cel de-al doisprezecelea primar ales al Capitalei după Revoluția din 1989. Cele 11 mandate de până acum au fost deținute de opt primari, având în vedere că trei dintre ei au fost aleși de două ori. Doi dintre cei aleși de două ori, Traian Băsescu și Nicușor Dan, au devenit președinții României.
De data aceasta, liberalul Ciprian Ciucu a câștigat alegerile care au avut loc duminică pentru Primăria Bucureștiului, cu puțin peste 36% din voturi. Un apropiat al premierului liberal Ilie Bolojan și actual primar al sectorului 6 al Capitalei, acesta a câştigat votul în cinci dintre cele şase sectoare ale Bucureștiului. El va avea un mandat mai scurt decât aleșii instalați în funcție după alegerile din iunie anul trecut, respectiv mai puțin de trei ani, până la termenul din 2028.
După aflarea rezultatelor, Ciprian Ciucu a declarat „O să avem mult de muncă împreună la Primăria București și vom avea multe proiecte de trecut. Vreau să fac din București proiectul vieții mele. Și asta nu pe termen scurt, ci pe termen lung”.
La alegerile de duminică, pe locul doi s-a clasat Anca Alexandrescu, susținută de AUR, opoziţia populistă, ultranaţionalistă, cu aproape 22 de procente, iar social – democratul Daniel Băluță s-a clasat pe locul al treilea cu circa 21%. Pe al patrulea loc a ieșit Cătălin Drulă (USR) cu aproape 14 procente, urmat de Ana Ciceală (SENS) cu circa 6 procente. Prezența la urne nu a atins 33%. În ultimele trei decenii, este a doua oară când nu se atinge această cifră. Dar în primul caz, în 2008, când prezența din turul întâi a fost mai slabă, a existat și turul al doilea, unde s-a depăsit procentul.
Rezultatele definitive au arătat că Bucureştiul a ales un primar liberal în alegerile locale organizate duminică, oferindu-i premierului Ilie Bolojan avantajul într-o fragilă coaliţie de guvernământ pro-europeană şi administrând o înfrângere unui candidat de extremă-dreapta care era dat câştigător, comentează Reuters. Agentia aminteşte că postul, influent, era vacant din luna mai, când independentul centrist Nicuşor Dan a câştigat alegerile prezidenţiale repetate, la un an după obţinerea celui de-al doilea mandat de primar, iar sondajele arătau că Bucureştiul este pe punctul de a deveni prima capitală a Uniunii Europene condusă de un politician de extremă-dreapta. Şi tot Reuters subliniază că scrutinul de duminică a avut loc la un an după ce România a anulat primele alegeri prezidenţiale din cauza suspiciunii de interferenţă a Rusiei, care a favorizat un candidat de extremă-dreapta.
Alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar au avut loc duminică şi în alte 12 localităţi din România, iar în judeţul Buzău, Marcel Ciolacu, deputat PSD și fost președinte al social-democraților, a câștigat președinția Consiliului Județean, cu mai mult de jumătate din voturi. Ar mai fi de menționat că din iunie 2024, adică în aproximativ un an și jumătate, au fost opt tipuri de alegeri la care bucureștenii au fost chemați la urne – prezidențiale, locale și europarlamentare, referendum local și parlamentare.
