Muncind în România – 16.12.2025
O decizie privind nivelul salariului minim pe economie în 2026 va fi luată în următoarele zile, a anunţat Guvernul României.
Sorin Iordan, 16.12.2025, 14:14
O decizie privind nivelul salariului minim pe economie în 2026 va fi luată în următoarele zile, a anunţat Guvernul României. O reuniune a Consiliul uiNaţional Tripartit, la care participă reprezentanţi ai guvernului, sindicatelor şi patronatelor, a avut loc săptămâna trecută. Reprezentanţii sindicalelor au pledat din nou pentru majorarea salariului minim, cu argumente ce ţin de inflaţia ridicată, afectarea puterii de cumpărare, dar şi de faptul că România este una dintre ţările membre ale Uniunii Europene unde se înregistrează sărăcie în rândul muncitorilor.
În favoarea creşterii salariului minim s-a pronunţat şi ministrul Muncii, care consideră că încă mai este spaţiu de negociere pe acest subiect. Patronatele, în schimb, solicită păstrarea actualului nivel al salariului minim brut, de 4.050 de lei brut şi anul viitor. Punctul de vedere al patronatelor este susţinut şi de premierul liberal Ilie Bolojan, care a arătat că realităţile economice şi bugetare nu permit o majorare în 2026. Reprezentanţii IMM-urilor au atras atenţia că, în caz contrar, aproape 15% din întreprinderile mici şi mijlocii s-ar putea închide. Ei propun însă o nouă evaluare la jumătatea anului vitor, iar dacă evoluţia economică o va permite, ar putea susţine atunci o majorare. Conform statisticilor, în prezent, aproximativ 30% din forţa de muncă din România lucrează pe salariu minim.
Guvernul de la Bucureşti a adoptat trei acte normative menite să protejeze angajaţii şi să le apere demnitatea la locul de muncă. Noile reglementări stabilesc obligaţii clare pentru angajatori în prevenirea şi combaterea violenţei şi hărţuirii, inclusiv în spaţii publice sau private considerate locuri de muncă. Unul dintre documente prevede că angajatorii au obligativitatea de a-şi adapta regulamentul şi procedurile interne cu noile dispoziţii, respectiv includerea regulilor privind prevenirea violenţei şi hărţuirii, dar şi a riscurilor psihosociale asociate acestora, identificarea şi evaluarea riscurilor împreună cu sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor, informarea şi instruirea adecvată a lucrătorilor, precum şi adoptarea unor politici interne care să cuprindă un mecanism confidenţial de raportare.
Totodată, pachetul legislativ introduce şi obligaţii ale angajatorilor referitoare la asigurarea protecţiei victimelor împotriva oricăror noi abuzuri sau presiuni exercitate împotriva lor, protejarea dreptului la viaţă privată a celor implicaţi şi menţinerea confidenţialităţii derulării procedurilor investigative referitoare la violenţa şi hărţuirea în domeniul raporturilor de muncă. În cazul în care există un pericol iminent şi grav pentru viaţa, sănătatea sau siguranţa salariaţilor din cauza violenţei şi hărţuirii, acolo unde nu este posibilă modificarea locului sau felului muncii, inclusiv în situaţia în care nu este posibilă prestarea muncii în regim de telemuncă, angajatorul este obligat să acorde zile libere plătite pentru salariaţii victime ale violenţei şi hărţuirii. Pentru nerespectarea acestor noi măsuri de protecţie a victimelor sunt introduse sancţiuni contravenţionale cuprinse între 30.000 şi 50.000 lei.
Venitul brut realizat de salariaţii din România, care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie, a fost aproape 8.400 de lei, cu mai mult de 25% peste salariul brut de bază de circa 6.500 de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Circa 40% dintre salariaţii menţionaţi au realizat venituri brute între 5.001-10.000 de lei. În medie, venitul brut realizat de femei a fost cu aproximativ 500 de lei mai mic decât cel realizat de bărbaţi. Cele mai ridicate venituri brute au fost realizate de cei care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii – peste 13.300 de lei.
La polul opus s-au aflat salariaţii care au lucrat în hoteluri şi restaurante, cu un salariu brut de puţin peste 4.400 de lei. Conform statisticii, numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie a fost de circa 4,6 milioane de persoane. Cei mai numeroşi, 19,6%, şi-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare, iar 16,6% în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. Bărbaţii au deţinut ponderi importante şi în activităţile de construcţii, transport şi depozitare, în vreme ce femeile au reprezentat majoritatea angajaţilor din sănătate şi asistenţă socială şi din învăţământ.
