Anul sportiv 2025 (partea II)

În Europa, prima jumătate a fiecărui an este dedicată campionatelor continentale. În partea a doua vin campionatele mondiale, la care, şi anul acesta, sportivii români s-au aflat printre protagonişti.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Florin Orban, 24.12.2025, 11:10

În Europa, prima jumătate a fiecărui an este dedicată campionatelor continentale. În partea a doua vin campionatele mondiale, la care, şi anul acesta, sportivii români s-au aflat printre protagonişti. Până să ajungem însă la rezultatele majore de la Mondiale, vom nota că luna iulie a anului 2025 a început cu cinci medalii obţinute la Campionatele Europene de înot pentru juniori din Slovacia, de la Šamorín. Dintre acestea, două au fost de aur, una de argint și două de bronz. Au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului Robert Badea, la 400 de metri mixt, și Daria Silișteanu, la 100 de metri spate. Badea a mai fost medaliat cu argint la 200 de metri mixt, iar Silișteanu, cu bronz la 50 de metri spate. Palmaresul delegației române a fost completat de bronzul câștigat de Claudia Prisecariu, la 200 de metri spate. Tot în iulie, la Wimbledon, Sorana Cîrstea a ajuns, alături de rusoaica Ana Kalinskaia, până în sferturile de finală la dublu feminin. Pentru româncă, acesta a fost cel mai bun rezultat al carierei la un turneu de Mare Şlem în proba de dublu. Luna iulie s-a încheiat odată cu primele titluri mondiale câștigate de România în 2025, în Singapore, la a 22-a ediție a Campionatelor Mondiale de natație. România s-a situat pe locul 10 în clasamentul pe națiuni, cu trei medalii, dintre care două de aur obținute de înotătorul David Popovici la 100 și 200 de metri liber și bronzul câștigat de Constantin Popovici la sărituri de la mare înălțime.

Luna august a început cu succesele delegaţiei care a reprezentat România la Campionatele Europene de tir din Franţa, de la Chateauroux. La seniori, tricolorii au obţinut două medalii de aur, prin Peter Sidi, sportiv născut în Ungaria, care s-a impus în probele de puşcă 300 de metri standard open şi 300 de metri trei poziţii. La juniori, românii au câştigat aurul la pistol liber 50 de metri, prin Luca Joldea, şi argintul la skeet solo, prin David Matei. Apoi, România a încheiat cu două medalii Europenele de atletism rezervate sportivilor sub 20 de ani de la Tampere, din Finlanda: argint la triplusalt, prin Daria Vrînceanu, şi aur la 400 de metri garduri, prin Ștefania Uță. La sfâeşitul lunii august, la Campionatele Mondiale de gimnastică ritmică de la Rio de Janeiro, sportiva română Amalia Lică a cucerit medalia de argint în finala de la măciuci. România mai câştigase o singură medalie la Mondialele de gimnastică ritmică, în 1992, la Bruxelles – bronz la coardă, prin Irina Deleanu, actuala preşedintă a Federaţiei Române de Gimnastică Ritmică. În aceeaşi zi, jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea a câştigat al treilea turneu WTA din carieră. Ea s-a impus la Cleveland, într-un concurs de categorie WTA 250 dotat cu premii de 275 de mii de dolari, după ce a trecut în finală de Ann Li, din Statele Unite, cu 6-2, 6-4.

Luna septembrie ne-a confirmat valoarea canotajului românesc. La Shanghai, în China, au avut loc Campionatele mondiale. România a prezentat în competiție 12 echipaje care au concurat la masculin, la feminin și în probele mixte. Jumătate dintre aceste echipaje au urcat pe podiumurile de premiere. Sportivii români au obținut șase medalii, dintre care două de aur și patru de argint. Pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat echipajul feminin de dublu rame şi cel mixt de 8+1. Medaliile de argint au venit de la echipajele masculine de dublu rame şi patru rame şi de la cele feminine de patru rame şi de 8+1.

În octombrie, la campionatele lumii la haltere, desfăşurate în Norvegia, România a obținut un titlu mondial, prin Mihaela Cambei care, la categoria 53 de kilograme a câștigat, medalia de aur la stilul smuls și argint la aruncat și la total. În concurs, la smuls, românca a ridicat, la prima încercare, 90 de kilograme. A ratat apoi o încercare la 93 de kilograme, dar s-a mobilizat și a reușit 94 la a treia ridicare. Principala sa contracandidată, nord-coreeanca Hyon-gyong Kang, a rămas, la smuls, cu cele 93 de kilograme ridicate la a doua încercare, după ce a ratat-o pe a treia, când a vrut să ridice 96. Sportiva din Coreea s-a impus însă la stilul aruncat şi la total. Tot în octombrie, echipa de fotbal a României a obţinut una dintre cele mai frumoase victorii din ultima vreme, învingând reprezentativa Austriei cu 1 la 0, într-un joc disputat la București în preliminariile Campionatului Mondial de anul viitor. Din păcate, în economia preliminariilor, acest succes nu a ajutat suficient, iar România s-a clasat pe locul 3 în grupa de calificare. La finalul lunii, delegaţia română a încheiat fără medalie Campionatele Mondiale de gimnastică artistică din Indonezia, de la Jakarta. Cel mai bine s-a clasat Sabrina Maneca-Voinea, care a terminat pe locul 4 finala de la sol.

Din gimnastica artistică a venit însă performanţa lunii noiembrie. La Campionatele Mondiale pentru junioare de la Manila, din Filipine, românca Alexia Blănaru a câştigat medalia de bronz la sărituri, cu o medie de 13 puncte şi 566 de miimi. Ea a fost depăşită doar de sportiva americană Lavienna Crain şi de japoneza Misa Nishiyama. În concursul pe echipe, România s-a clasat pe locul 5.
Finalul anului a fost dominat de Campionatul Mondial de handbal feminin, care s-a desfăşurat în oraşe din Germania şi Ţările de Jos. Echipa României s-a clasat pe locul 9, obţinând cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani la un Campionat Mondial. Jucătoarele tricolore au învins Croația, Japonia, Senegalul și Elveția, şi au pierdut doar cu Danemarca și Ungaria, două dintre cele mai bune echipe din lume. Danezele sunt vicecampioane europene, iar sportivele maghiare au fost medaliate cu bronz la ultima competiție continentală.