Tradiţii româneşti de iarnă

Capra, Ursul, Mascaţii, Moşoaiele, dar şi Steaua şi Pluguşorul sunt tradiţii care în trecut pregăteau atmosfera de sărbători de iarnă, având şi caracter apotropaic, adică de curăţare a spiritelor rele din gospodării. Deşi impactul lor a scăzut astăzi, ele mai sunt păstrate chiar şi pe străzile oraşelor, iar instituţiile culturale de profil fac eforturi ca ele să fie transmise şi generaţiilor tinere.

Ana-Maria Cononovici, 30.12.2025, 16:00

Capra, Ursul, Mascaţii, Moşoaiele, dar şi Steaua şi Pluguşorul sunt tradiţii care în trecut pregăteau atmosfera sărbătorilor de iarnă, având şi caracter apotropaic, adică de curăţare a spiritelor rele din gospodării. Elemente din acest teatru popular tradiţional mai sunt păstrate chiar şi pe străzile oraşelor de azi, dar instituţiile culturale de profil chiar fac eforturi ca ele să fie transmise şi generaţiilor tinere.

“Călător prin tradiţii de iarnă” şi “Festivalul de obiceiuri şi datini de Crăciun şi Anul Nou, Florile dalbe” sunt două dintre evenimentele pe care Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, din Bucureşti, le organizează cu regularitate în preajma sărbătorilor.
Iuliana Mariana Balaci, director de comunicare şi educaţie muzeală la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, din Bucureşti, ne-a vorbit pentru început despre “Călător prin tradiţii de iarnă”:

“Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează de cinci ani programul “Călător prin tradiţii”, care cuprinde patru proiecte mari: “Călător prin tradiţii de primăvară”, “Călător prin tradiţii de vară” , de toamnă şi de iarnă. Că ne-am gândit cum ar fi mai bine să valorificăm, odată ce am identificat tradiţiile fiecărui sezon, mai ales cele care ţin de calendarul agro-pastoral, calendarul popular, decât printr-o serie de ateliere de creaţie, care vin la pachet şi cu poveşti. Şi iată, că am încheiat prin “Călător prin tradiţii de iarnă”, un ciclu foarte frumos, am ajuns la finalul anului, când se apropie sărbătorile de iarnă, cele care încep la sfântul Andrei şi se termină în ianuarie, de Bobotează, motiv pentru care muzeul le marchează cu o serie de ateliere dedicate copiilor, dar şi părinţilor, timp în care copiii sunt invitaţi să descopere tradiţiile de iarnă, prin confecţionarea de traistă de colindat, decoraţiuni de pus în pom sau care pot fi dăruite de sărbători persoanelor apropiate, brâul de 1 decembrie, brâul tricolor, apoi Steaua, Sorcova, măştile populare. ”

Mai există ateliere de lumânări, de ilustraţie de carte, care dincolo de cele de artă populară completează crearea atmosferei de sărbătoare de iarnă. Şi cum părinţii stau în dreapta copiilor, aceste ateliere înseamnă timp de calitate petrecut în familie, sâmbăta, sau duminica, ne-a mai istorisit Iuliana Mariana Balaci, director de comunicare şi educaţie muzeală la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, şi a adăugat:

“E bine ca aceste tradiţii să fie cunoscute de către copii şi nu putem să le învăţăm decât dacă ele sunt arătate şi povestite de către adulţi. Întotdeauna “Călător prin tradiţii de iarnă” numără cei mai mulţi participanţi, pentru că, odată, este frig afară şi oamenii caută soluţii de a petrece timp de calitate în familie, alături de copiii lor, doi, sunt copii între 4-12 ani, care îşi doresc să confecţioneze şi altceva decât ceea ce fac la grădiniţă sau la şcoală. Adulţii sunt încântaţi de faptul că pot să le ofere parte din ceea ce au trăit în copilăria lor, în satul de altădată. În general, la atelier sunt minim 10 participanţi, întotdeauna sunt mai mult de zece, ajungem chiar la 15 copii, ceea ce ne provoacă să căutăm spaţii mai mari în interiorul muzeului. Şi, întotdeauna, cei care vin la aceste ateliere fac şi o vizită în muzeul satului şi marcăm cumva şi partea de redescoperire a patrimoniului.”

Dincolo de activităţi pentru copii, la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, sunt organizate şi evenimente populare cu atractivitate pentru adulţi. Iuliana Mariana Balaci, director de comunicare şi educaţie muzeală la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, a adăugat:

“În luna decembrie, unul dintre cele mai importante evenimente, care se adresează publicului larg este “Festivalul de obiceiuri şi datini de Crăciun şi Anul Nou, Florile dalbe”, un eveniment care face parte din programul “Anotimpuri la Muzeul Satului” şi marchează tocmai momentul colindelor.

În general, la noi, în prima zi de festival punem în evidenţă colindele din toate zonele ţării şi în a doua zi de festival facem o paradă a obiceiurilor populare şi în special grupurile şi cetele de mascaţi şi colindători, din mai multe zone ale ţării noastre, concentrându-ne pe zonele unde există spontan. Mă refer la zona Maramureşului şi zona Bucovinei, toate acele cete de Căluţi, de Ursari Boieri, Capra, Cerbul, Ursul.

În zona de est a ţării avem şi tigvele din Luncaviţa, din zona de sud avem Brezaiele. Avem Caprele din zona Bistriţa-Năsăud şi colindătorii din zona de vest, din Transilvania, Colindul de parte bărbătească. Toate aceste cete şi grupuri de colindători vin la Muzeul satului într-un mare festival şi arată din tradiţiile satelor din care provin şi sunt vaşnici reprezentanţi ai zonelor etnografice şi chiar a provinciilor istorice.”

Grupurile vin de departe cu manifestări pentru a căror autenticitate cercetătorii de la muzeul satului pot gira, astfel încât vizitatorii se pot bucura la mijlocul lunii decembrie de un regal de sărbătoare, deşi în sate, aceste evenimente se desfăşoară între Crăciun şi Anul Nou, chiar şi după, unele.