Jurnal românesc – 30.01.2026
În perioada ianuarie-noiembrie 2025, România a fost principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o pondere de 29,2% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (9,5%) și Italia (9,2%).
Mihai Pelin, 30.01.2026, 11:22
În perioada ianuarie-noiembrie 2025, România a fost principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o pondere de 29,2% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (9,5%) și Italia (9,2%). Potrivit Biroului Național de Statistică, la polul opus se află Rusia (2,9%) și Grecia (2,2%), iar restul țărilor din afara top 10 cumulează 18,4% din exporturi, transmite Moldpres. Viceprim-ministrul de la Chişinău, Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, declară că exporturile moldovenești se află într-un moment de creștere și oportunități, susținute de integrarea europeană și de sprijinul statului pentru adaptabilitatea companiilor la cerințele piețelor externe.
Peste 68% din exporturile Republicii Moldova merg spre Uniunea Europeană, iar două sectoare – cabluri electrice (industria automotive) și produsele agroalimentare – reprezintă împreună aproape 70% din total, a mai spus oficialul moldovean. Transportul rutier rămâne principalul mijloc de tranzit pentru mărfuri, reprezentând aproape 80% atât din exporturi, cât și din importuri.
* * *
La Muzeul Național Etrusc Villa Giulia din Roma, unul dintre cele mai importante și mai prestigioase ale Italiei, publicul poate vizita, în premieră, o expoziție dedicată României și unuia dintre cele mai rafinate simboluri ale identității sale culturale: ia regală. Într-un spațiu încărcat de istorie europeană, patrimoniul românesc intră într-un dialog de egalitate cu marile civilizații ale continentului. Expoziția „IILE REGINELOR. Tezaurul Brodat al Reginelor. O perspectivă fotografică contemporană” poate fi vizitată până pe 28 februarie, marcând un moment de vârf al diplomației culturale românești la Roma. Expoziția propune o incursiune vizuală profundă în universul iilor și costumelor populare care au aparținut Reginelor României – Elisabeta, Maria și Elena, precum și Principeselor Casei Regale.
Piesele, păstrate astăzi în patrimoniul Fundației Colecția Familiei Regale a României, nu sunt simple obiecte de port tradițional, ci creații realizate special pentru Casa Regală, expresii ale unui stil regal românesc distinct. Prin purtarea lor publică, Reginele României au legitimat portul popular ca limbaj cultural de stat, ridicând ia din sfera rurală la rang de simbol identitar, diplomatic și estetic. Tradiția populară românească se întâlnește, astfel, cu rafinamentul monarhic într-o sinteză care a contribuit decisiv la definirea imaginii României moderne.
* * *
Cel mai recent lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, „3 zile în septembrie”, a fost selectat în prestigioasa secțiune Limelight a Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam, ediția a 55-a, care se va desfășura în perioada 29 ianuarie – 8 februarie. Cu o medie de 275.000 de spectatori și peste 2.000 de profesioniști din industria filmului provenind din mai mult de 100 de țări, festivalul este unul dintre cele mai importante din lume, recunoscut atât pentru dimensiunea sa, cât și pentru relevanța artistică. Secțiunea Limelight reunește filme premiate, succese de public sau titluri în avanpremieră semnate de autori consacrați. Selectarea filmului „3 zile în septembrie” în această secțiune confirmă vizibilitatea internațională a cinematografiei românești și poziționează noul proiect al lui Tudor Giurgiu alături de unele dintre cele mai importante titluri ale cinematografiei actuale. Filmul său este o comedie romantică ce surprinde parcursul plin de neprevăzut al unei femei către libertate și regăsire.
Pelicula se remarcă printr-un demers cinematografic ambițios: un plan-secvență de 65 de minute filmat fără întrerupere de o echipă formată din peste 70 de membri. Opțiunea de a filma într-un singur cadru plasează publicul direct în spirala emoțională a eroinei, amplificând haosul și încurajând o relație mult mai intimă cu personajele, evenimentele și stările de care aceasta se lovește în periplul său.
* * *
În Sala Maruja Mallo (Retiro) din Madrid, poate fi vizitată expoziția „București: hărți în mișcare”. Aceasta este organizată cu sprijinul ICR, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, sub auspiciile Ambasadei României din Spania. Potrivit organizatorilor, expoziția este o invitație la o călătorie temporală, un dialog vizual între două lumi care coexistă în același spațiu. Istoria capitalei României este precum o hartă a geografiilor în continuă schimbare, unde strada este oglinda modificărilor continue pe măsura preocupărilor cotidiene, dar mai ales pe măsura proiecțiilor de viață ale locuitorilor.
Bucureştiul a fost în ultimele două sute de ani o adevărată arenă a confruntărilor între „nou” şi „vechi”, între oraşul oriental care se încăpăţâna să dăinuie şi oraşul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur. Expoziția ilustrează această tensiune și diferitele perspective asupra Bucureștiului, din perioada Belle Époque, oglindită în materialul documentar pus la dispoziție de Muzeul Municipiului București, până la fața actuală a capitalei, în detaliile sale, surprinsă de fotograful Dragoș Asaftei. Expoziția poate fi vizitată până la data de 5 februarie.