Va participa România la Consiliul pentru Pace?
Bucureştiul decide dacă să dea sau nu curs invitaţiei primite de preşedintele României, Nicuşor Dan, de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace. Aparent simplă, decizia este însă foarte complicată.
Sorin Iordan, 09.02.2026, 12:30
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a fost invitat să participe la prima reuniune a Consiliului de Pace, structură organizată şi promovată de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. La întâlnire, care va avea loc la Washington, pe 19 februarie, şi-a anunţat deja prezenţa prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, un apropiat la liderului american. Ungaria este, de altfel, unul dintre statele care au aderat deja la Consiliul prezidat de SUA. România a primit oficial invitaţia de a se alătura unor ţări precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Turcia, Indonezia, Pakistan sau Qatar.
Bucureştiul a transmis că, după primirea invitaţiei, a iniţiat discuţii cu administraţia americană pentru a clarifica compatibilitatea Cartei Consiliului de Pace cu angajamentele internaţionale deja asumate de statul român.
„Decizia privind participarea va fi luată în urma discuţiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii faţă de ţări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar îşi doresc să adere în condiţiile revizuirii Cartei”, a explicat Nicuşor Dan.
Hotărârea nu este însă legată doar de aspecte tehnice, ci şi financiare, în condiţiie în care calitatea de membru permanent în Consiliul de Pace vine cu o notă de plată substanţială, de 1 miliard de dolari.
Mai mult decât atât, poziţia Statelor Unite referitoare la diferite aspecte ale politicii externe şi de securitate, precum minimalizarea rolului jucat de statele membre ale NATO în timpul războiului din Afganistan, reticenţa în a sprijini fără echivoc Ucraina în faţa agresiunii Rusiei şi pretenţiile teritoriale ale Washington-ului cu privire la Groenlanda, teritoriu ce aparţine Danemarcei, au determinat statele aliate tradiţionale ale SUA să nu dea curs invitaţiei. Astfel, Marea Britanie a anunţat că nu va adera încă, din cauza preocupărilor legate de posibila participare a Rusiei, iar Franța a transmis că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că acestui consiliu i-ar putea fi acordate competențe care ar submina mecanismele existente ale Organizaţei Naţiunilor Unite. Lor li s-au alăturat Norvegia, Suedia şi, mai recent, Noua Zeelandă care au argumentat că inițiativa este în conflict cu dreptul internațional și cu cadrele multilaterale stabilite.
Zilele trecute, şi ministrul de externe italian, Antonio Tajani, a exclus definitiv participarea ţării sale din cauza unor probleme constituţionale. Mai exact, a spus acesta, Constituţia italiană nu permite ţării să se alăture unei organizaţii conduse de un singur lider. Iar Consiliul de Pace va fi prezidat chiar de Donald Trump, care are putere executivă.
Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, însă, cu ocazia lansării în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, preşedintele SUA a declarat că organismul internaţional va gestiona şi alte conflicte globale. Tocmai această abordare face ca ţările importante să refuze participarea, de teama că structura nu este altceva decât „un club privat” şi o încercare a preşedintelui american de înlocui ONU, pe care a criticat-o încă din primul său mandat.
