Vânzările de locuinţe, un an mai slab
Vânzările de locuinţe în România au avut cel mai slab rezultat din ultimii 6 ani, în trimestul IV din 2025.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu, 12.03.2026, 14:30
Vânzările de locuinţe în România au avut cel mai slab rezultat din ultimii 6 ani, în trimestul IV din 2025. Pentru zona Bucureşti-Ilfov 2025 a fost cel mai slab din ultimii nouă ani, arată analiza unei companii de consultanţă imobiliară. În 2025 au fost tranzacţionate peste 159.500 de case şi apartamente, în scădere cu 5,3% comparativ cu 2024. În Bucureşti şi judeţul Ilfov numărul acestora a fost de 55.000, mai puţin cu 8,5% faţă de 2024.
Majorarea TVA la cumpărarea unei locuinţe noi de la 1 august 2025 a dus la un vârf de vânzări în iulie şi august, dar în celelalte luni vânzările au mers prost. Cele mai bune vânzări de locuinţe pe cele mai importante pieţe regionale au fost în Cluj, unde tranzacţiile au crescut cu 1,7%, respectiv în Constanţa, unde a fost înregistrat un număr similar de tranzacţii cu cel din 2024. Cele mai mari scăderi ale vânzărilor rezidenţiale înregistrate anul trecut au fost în Iaşi, minus 23,5, şi în Braşov, minus 13,8%. În Timiş s-a înregistrat o scădere de 6,4%.
Pe de altă parte, livrările de locuinţe noi la nivel naţional, sunt estimate la sub 58.000 de unităţi în 2025, cel mai redus volum din ultimii 8 ani, potrivit datelor unei companii de consultanţă imobiliară. Dinamica a fost însă diferită faţă de anii anteriori: în timp ce majoritatea regiunilor au înregistrat scăderi, Bucureştiul şi Ilfovul au consemnat o uşoară creştere a finalizărilor.
În prezent, oferta din Bucureşti-Ilfov este de peste două ori mai mare decât media din deceniul anterior pandemiei, iar în restul ţării uşor sub media istorică. Pe partea de cerere, evoluţia a fost neuniformă pe parcursul anului. Bucureştiul a înregistrat o scădere de 10% a tranzacţiilor, mai accentuată decât media naţională, însă rămâne cu 28% peste nivelul mediu din perioada pre-pandemie. Cluj-Napoca a fost singurul mare oraş care a consemnat o creştere uşoară a tranzacţiilor.
Deşi contextul economic a fost dificil, piaţa a arătat rezilienţă, susţinută de o cerere încă solidă în marile centre urbane. Această capacitate de adaptare este legată şi de evoluţia veniturilor din ultimii ani: chiar dacă salariile reale au revenit temporar în teritoriu negativ, situaţia vine după un deceniu în care puterea de cumpărare a salariului mediu aproape s-a dublat, ceea ce susţine în continuare apetitul pentru achiziţii rezidenţiale.
Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflaţiei şi al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze, iar achiziţiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenţia de cumpărare a unei locuinţe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă. În marile oraşe, preţurile au crescut, în medie, cu 5% în 2025, însă diferenţele dintre segmente au devenit mai vizibile. Locuinţele noi, bine amplasate, cu infrastructură bună, acces facil şi standarde ridicate de eficienţă energetică, au înregistrat creşteri mai consistente, fiind susţinute de o bază stabilă de cumpărători cu putere financiară.
