Jurnal Românesc – 16.03.2026
Tot mai puţini români sunt interesaţi de un loc de muncă în străinătate, conform unui studiu realizat de o platformă de recrutare online.
Corina Cristea, 16.03.2026, 11:39
Alţi 96 de cetăţeni români au revenit vineri în ţară printr-un zbor de repatriere din Orientul Mijlociu organizat de România în cadrul mecanismului european pentru protecţie civilă – rescEU. La bord s-au aflat şi 38 de cetăţeni eligibili din state comunitare. MAE precizează că România a operat 4 zboruri de repatriere prin Mecanismul de Protecţie Civilă al UE, iar cetăţenii români aflaţi în regiune au beneficiat şi de peste 20 de curse aeriene organizate de alte state membre. Până în prezent, peste 6.000 de români au revenit în siguranţă din zonele afectate de conflict, graţie eforturilor coordonate la nivel european. România este prima ţară care foloseşte capacitatea de transport aerian rescEU a mecanismului European pentru Protecţie Civilă pentru repatrieri, de la crearea acestuia în 2019.
Platformele eViza şi eConsulat ale Ministerului Afacerilor Externe au fost ţinta unui atac cibernetic în cursul zilei de vineri. Din această cauză, site-urile au funcţionat mai încet, iar pentru scurte perioade de timp au fost inaccesibile. Echipamentele de protecţie şi specialiştii au reuşit să reducă semnificativ impactul atacului, iar toate sistemele digitale ale instituţiei funcţionează acum normal. Ministerul precizează că a fost vorba despre un atac prin supraîncărcarea artificială a traficului digital, care nu presupune accesarea sau compromiterea datelor. În consecinţă, nicio informaţie sensibilă nu a fost accesată de autorii atacurilor. Conform MAE, la nivel global frecvenţa acestor atacuri este în creştere, iar România şi platformele guvernamentale au fost vizate în mod repetat în ultimii ani.
Tot mai puţini români sunt interesaţi de un loc de muncă în străinătate, conform unui studiu realizat de o platformă de recrutare online. Potrivit datelor, aproape 28.000 de înscrieri pentru obţinerea de locuri de muncă în afara ţării au fost înregistrate de la începutul anului până acum, ceea ce reprezintă doar 1% din totalul plecărilor. Nici pentru restul anului nu se întrevăd schimbări majore. Astfel, doar 6% dintre candidaţii întrebaţi dacă iau în calcul să lucreze în străinătate au răspuns afirmativ. Un procent relativ mic au spus că ar fi dispuşi să lucreze pentru un angajator din străinătate dacă acesta ar accepta ca ei să muncească de acasă, ceea ce nu presupune relocarea, în vreme ce 60% au afirmat că nu au niciun plan de a pleca din ţară.
Germania şi Olanda rămân destinaţii de top, însă interesul pentru Cipru şi Emiratele Arabe Unite a scăzut drastic după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În schimb, românii caută acum siguranţa în ţări precum Spania, Italia sau Grecia. Cei mai dornici de o experienţă externă rămân tinerii cu vârste între 25 şi 35 de ani, în special cei cu experienţă medie, în timp ce seniorii preferă stabilitatea pieţei interne. În străinătate, se caută masiv angajaţi în transporturi, turism, retail şi mai nou în sectorul asigurărilor. Peste 1.000 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile pentru români pe platformele de recrutare.
Reprezentanţi ai Parlamentului României şi Republicii Moldova s-au reunit într-o şedinţă comună a Comisiilor pentru afaceri europene, unde au discutat, printre altele, despre sprijinul acordat Chişinăului în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor din Legislativul de la Bucureşti, Mirela Furtună, a declarat că România sprijină ferm aderarea Republicii Moldova la UE şi va susţine deschiderea cât mai rapidă a tuturor celor 6 clustere de negociere. Potrivit acesteia, progresele Republicii Moldova, recunoscute de Comisia Europeană, arată că ţinta de aderare în 2028 este realizabilă.
De partea cealaltă, şeful Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău, Marcel Spatari, a spus că dialogul a vizat şi transferul de expertiză pentru armonizarea legislaţiei, absorbţia fondurilor europene şi cooperarea dintre administraţiile locale de pe cele două maluri ale Prutului. Republica Moldova a obţinut statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar în decembrie 2023, liderii europeni au decis deschiderea negocierilor de aderare. Sunt 35 de capitole de negociere, grupate în 6 clustere, care vizează armonizarea legislaţiei şi reforme în mai multe domenii.
