România şi ameninţările războiului din Iran
Nu există ameninţări directe asupra României din partea Iranului, iar românii se pot simţi, în continuare, în siguranţă – dă asigurări ministrul de Externe, Oana Țoiu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 19.03.2026, 12:40
Conflictul din Orientul Mijlociu domină, de departe, agenda politică a liderilor din o bună parte a lumii, preocupați de ostilitățile militare din zonă, dar și de repercusiunile lor economice. Din partea României, la acest final de săptămână, la Bruxelles, după o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele Nicuşor Dan și-a programat să participe la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, consacrate inclusiv modalităţilor prin care Uniunea Europeană poate contribui la reducerea tensiunilor şi la stabilizarea situaţiei din Orient. Alte puncte importante ale discuţiilor – impactul conflictului asupra economiei globale, a inflaţiei, a preţurilor la energie şi a fluxurilor comerciale, precum și necesitatea protecției cetăţenilor europeni, inclusiv români, din zonă.
Între timp, la București, ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a precizat că ambasadoarea României la Teheran a fost adusă în ţară, după ce conflictul a crescut în intensitate, dar că în Iran există, în continuare, personal diplomatic pentru a putea fi alături de românii de acolo. Pe de altă parte, șefa Externelor a reiterat că nu există ameninţări directe asupra României din partea Iranului și că românii se pot simţi, în continuare, în siguranţă la ei acasă.
‘Conversaţia care a avut loc între presă şi purtătorul de cuvânt al ministerului de Afaceri Externe iranian nu a avut un răspuns care privea retaliere din perspectivă militară. S-a referit explicit la consecinţe ce ţin de ordin politic şi juridic, ceea ce înseamnă o conversaţie, mai departe, în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite’ – a precizat Oana Ţoiu.
La începutul săptămânii, Teheranul a avertizat că România ar putea răspunde politic şi legal, după ce a permis Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul național pentru operaţiuni în Orientul Mijlociu. România nu este parte din conflictul de acolo, pentru dezescaladarea căruia a pledat încă din prima zi – a punctat diplomația de la București, care a subliniat că scutul american anti-rachetă de la Deveselu a fost conceput ca element strict defensiv, ca urmare Statele Unite pot beneficia legal de acesta.
‘În ultimele zile, alături de SUA, ne-am crescut capacităţile de apărare. România are, din 2016, un scut anti-rachetă, alături de Statele Unite ale Americii, la Deveselu, şi vom continua să oferim acces pentru echipamente non-cinetice. (…) Este important ca atunci când avem parteneriate strategice, iar România şi SUA au un parteneriat strategic de mult timp, când este vorba de capabilităţi exclusiv defensive, să folosim acest lucru’ – a mai spus Oana Țoiu.
Și ministrul Apărării, Radu Miruţă, a susţinut că purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de Externe s-ar fi referit la represalii de natură juridică şi politică, nu militare, despre riscul cărora oficialul de la Bucureşti a spus că nu au existat niciun fel de informaţii până acum.
