Criza combustibililor – ce vrea mediul de afaceri?
Într-un context internaţional tensionat, marcat de scumpiri semnificative ale preţurilor la carburanţi, mediul de afaceri din România are nevoie de intervenția statului.
Corina Cristea, 24.03.2026, 12:15
Creşterea preţului combustibililor este principalul efect al conflictului din Orientul Mijlociu asupra mediului de afaceri din România, consideră peste 60% dintre respondenţii unui studiu realizat în ultima săptămână de IMM România. Pe locul al doilea se situează accelerarea inflaţiei, iar pe locul al treilea, reducerea comerţului exterior cu statele din zonă, respectiv încetinirea creşterii economice a României. Este necesară intervenţia statului şi convocarea Consiliului Tripartit de către Guvern, spune Florin Jianu, preşedintele IMM România, care a prezentat rezultatele studiului și avertizează că scumpirea combustibililor afectează întregul mediu de afaceri şi poate genera tensiuni sociale:
“La întrebarea:”Care sunt principalele măsuri pe care Guvernul trebuie să le ia pentru susţinerea mediului de afaceri, în contextul crizelor suprapuse din Orientul Mijlociu şi Ucraina?”- 71,2% din antreprenori menţionează scăderea temporară a accizei la combustibil, 45,5% menţionează compensarea creşterii accizei la combustibil pentru transportatori şi agricultură până la sfârşitul anului 2026, 40% dintre antreprenori au nevoie de credite şi facilităţi de garanţii, şi la fel, aproape 40% menţionează reducerea preţului la energia electrică.”
Și operatorii de transport trag un semnal de alarmă privind preţul la acciză, dar şi la preţul per litru al motorinei. Ei spun că România are una dintre cele mai scumpe accize din Uniune, iar transportatorii de marfă sunt prinşi în nişte contracte făcute la început de an şi există riscuri să nu-şi poată onora aceste prestări de serviciu, să nu ajungă marfa la raft. Un alt risc maxim este ca elevii care fac naveta zilnic cu transportatorii de persoane să nu mai ajungă la şcoală.
Decidenții de la București au analizat creşterea preţurilor la combustibil şi au identificat măsuri care să poată proteja pe o perioadă de şase luni populaţia şi economia românească, măsuri care vor putea fi prelungite cu încă trei luni. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a declarat că principalele măsuri vor consta în limitarea exporturilor de diesel din România, limitarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului trecut, crearea unui mecanism care să împiedice companiile să speculeze o creştere artificială a combustibililor la pompă şi eliminarea obligativităţii de minim 8% biocombustibil la benzină.
În ceea ce priveşte exportul şi livrările intracomunitare de benzină şi motorină, acestea vor putea fi realizate de către operatorii economici, exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi al Ministerului Energiei.
Deciziile survin într-un context internațional complicat, în care toate ţările europene iau măsuri de intervenţie pentru a limita creşterea preţurilor, fie că este vorba de piaţa electricităţii sau de cea a combustibililor. Aceste măsuri vizează taxe, plafonări, subvenţii, limitări la pompă sau controale pentru verificarea cuantumului de majorare de către companii. Comisia Europeană spune că este îngrijorată de această evoluţie, însă afirmă că în acest moment nu există decât o criză a preţurilor, şi nu una a alimentării cu petrol.
