Retrospectiva evenimentelor externe 2015

Atentatele de la Paris, valurile de imigranţi, ISIS şi războiul din Siria au adus puternice schimbări în viaţa social-politică a Europei.

Corina Cristea, 25.12.2015, 10:50

În câteva cuvinte, 2015 poate fi descris ca anul în care acţiunile teroriste şi-au pus puternic amprenta, chiar în primele zile ale lunii ianuarie atentatul de la Paris, îndreptat împotriva publicaţiei satirice Charlie Hebdo, generând stupoare şi indignare în rândul comunităţii internaţionale. Catalogat drept un atac fără precedent la adresa presei şi a democraţiei, atentatul a lăsat în urmă 17 morţi şi 20 de răniţi, majoritatea membri ai corpului redacţional. Planul de alertă în regiunea pariziană a fost ridicat la cel mai ridicat nivel, iar operaţiunea antiteroristă declanşată a condus la uciderea de către forţele de securitate a celor trei jihadişti implicaţi. “Nu ne temem!” – a fost mesajul cel mai puternic al giganticului marş contra terorismului organizat, câteva zile mai târziu, la care au luat parte circa două milioane de oameni în Paris, alte peste două milioane în oraşe franceze de provincie şi sute de mii în restul continentului.

În acest fel, Europa s-a mobilizat pentru a-şi reafirma valorile fundamentale, de la dreptul la viaţă la acela al libertăţii de expresie. Mesajul de solidaritate cu Franţa al României tradiţional francofilă, membră a mişcării francofone şi legată de Franţa printr-un parteneriat privilegiat, a fost purtat la marş de preşedintele recent învestit Klaus Iohannis, care s-a aflat în mulţime, alături de zeci de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume.

Comentând evenimentele dramatice din capitala Franţei, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior aprecia, într-un interviu, că vor mai exista atentate teroriste în Europa. “Serviciile secrete europene sunt pregătite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută”, declara Maior, previziune confirmată zece luni mai târziu.

În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, tot la Paris, 130 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 350 au fost rănite într-un nou val de atentate. Atacurile au vizat sala de concerte Bataclan, terase ale unor baruri şi restaurante şi zona din jurul Stade de France, de la periferia nordică a capitalei franceze. În numai trei ore, un comando jihadist a determinat intrarea unei ţări întregi într-o nouă eră în domeniul securităţii, iar unda de şoc produsă de evenimentele de la Paris încă se simte la nivel mondial.

Atentatele, în care au fost implicaţi şi tineri musulmani născuţi şi educaţi în Franţa, au fost revendicate de Statul Islamic – grupare teroristă, care, potrivit trezoreriei Statelor Unite, în doar câţiva ani, a devenit cea mai bogată structură de profil din istorie : face contrabandă cu antichităţi, trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari pentru eliberarea celor răpiţi. Beneficiază de donaţii însemnate din partea unor oameni influenţi din lumea arabă şi se estimează că obţine circa 40 de milioane de dolari pe lună doar de pe piaţa neagră a produselor petroliere.

Venite pe fondul celui mai mare aflux migrator din Europa de după al Doilea Război Mondial, atentatele au influenţat atitudinea cetăţenilor de rând, dar şi a unora dintre decidenţii europeni, existând suspiciuni că între migranţi se infiltrează adepţi ai ISIS. Pe măsura intensificării războiului civil din Siria, unde gruparea jihadistă Statul Islamic a cucerit teritorii întinse pe care le-a unit într-un califat” împreună cu cele pe care le controlează în Irak, valul de refugiaţi a căpătat proporţiile unui exod. Circa un million de persoane şi-au părăsit în acest an ţările de origine, fugind din zonele de conflict sau de sărăcie şi îndreptându-se preponderent spre Germania.

Au existat voci care au spus că valul migrator spre ţările dezvoltate ale Europei a fost, într-un fel, încurajat de decizia unor lideri europeni de a relaxa politica primirii imigranţilor extracomunitari – estimând că vor rezolva în acest mod problema deficitului de forţă de muncă în ţările pe care le conduc. Astfel, a apărut o situaţie care a provocat diviziuni profunde între guvernele vest-europene şi unele din est, dar şi în interiorul societăţilor din statele blocului comunitar.

Invocându-se argumentul solidarităţii” europene, în pofida obiecţiilor exprimate de unele dintre ţările UE, s-a decis ca, în următorii doi ani, circa 160 de mii de migranţi să fie repartizaţi ţărilor comunitare, printr-un mecanism al cotelor obligatorii. Totodată, s-a stabilit înfiinţarea aşa-numitelor centre hotspot, în Grecia şi Italia, unde migranţii să fie înregistraţi şi separaţi în imigranţi economici – care să fie repatriaţi în ţările lor – şi refugiaţii a căror cerere de azil este justificată de zona de conflict din care provin şi care pot fi redistribuiţi.

Pe de altă parte, în încercarea de a stăvili numărul de refugiaţi în Europa, după îndelungi negocieri, la sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat cu Turcia un acord prin care aceasta din urmă a promis să ia măsuri pentru a opri migranţii care-i tranzitează teritoriul. Blocul comunitar s-a angajat în schimb să ofere Ankarei un ajutor economic cu o valoare iniţială de 3 miliarde de euro destinat refugiaţilor aflaţi în Turcia, în special sirieni. UE a acceptat, de asemenea, să deblocheze procesul de aderare a Turciei la UE şi cel de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci. Între timp, SUA şi Rusia şi-au intensificat operaţiunile din Siria, confruntată de mai bine de patru ani cu un război civil, soldat cu numeroase victime, şi unde ISIS şi-a consolidat poziţiile.