Retrospectiva evenimentelor externe 2017

Sumar: Marile dosare de pe agenda UE/ În Europa, extrema dreaptă îşi continuă ascensiunea/ Primul an al mandatului lui Trump/ Atacuri comise în spaţiul occidental/ Final de carieră pentru mari sportivi

Florentin Căpitănescu, 30.12.2017, 11:31

Marile dosare de pe agenda UE

Autorităţile de la Londra au lansat, în martie, la nouă luni după referendumul care a divizat Regatul, procedura de ieşire din UE. După luni de negocieri dure, Bruxellesul şi Londra ajung, în sfârşit, la un absolut necesar acord de etapă. În decembrie, Consiliul European a constatat că au fost înregistrate suficiente progrese privind negocierile pe cele trei teme principale: drepturile cetăţenilor europeni după Brexit, frontiera dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord şi nota de plată pe care Londra trebuie s-o achite în urma divorţului. Urmează negocierile comerciale, despre care experţii spun că vor fi la fel de anevoioase. Imigraţia a rămas, şi în 2017, o temă de actualitate, chiar dacă numărul refugiaţilor care au luat cu asalt Europa a scăzut. Grecia şi Italia rămân supuse presiunii, iar mai multe state comunitare din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, continuă să respingă sistemul de cote propus de Comisia Europeană. Afectată doar într-o mică măsură de presiunea refugiaţilor, Spania a trăit, spre finele anului, o tumultoasă atmosferă politico-socială, odată cu organizarea controversatului referendum privind independenţa Cataloniei. Pe 27 octombrie, Parlamentul catalan a proclamat unilateral independenţa regiunii, nerecunoscută de UE. Madridul a plasat Catalonia sub tutelă, a destituit Guvernul, a dizolvat Parlamentul regional şi a convocat noi alegeri regionale, în vreme ce preşedintele destituit Carles Puigdemont a fugit în Belgia. În materie de politică externă, UE a intrat intr-o nouă era a relaţiilor cu SUA, mult mai reci, după instalarea lui Donald Trump, şi a păstrat distanţa faţă de Rusia, mai ales pe fondul prelungirii sancţiunilor economice împotriva acesteia, din cauza implicării Moscovei în conflictul din estul Ucrainei. În schimb, un mare pas înainte este considerată finalizarea acordului comercial cu Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii.

În Europa, extrema dreaptă îşi continuă ascensiunea

În 2017, alegerile care au avut loc în Franţa, Germania, Olanda şi Austria nu au făcut decât să confirme faptul ca extrema dreaptă câştigă din ce in ce mai mult teren. Anul acesta, partidele de profil au obţinut în lanţ scoruri istorice, chiar dacă nicio victorie naţională. În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine le Pen, a acces în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, cu un număr de voturi aproape dublu faţă de cel obţinut de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu 15 ani. Scrutinul a fost câştigat, cu 66% din voturi, de pro-europeanul de centru Emmanuel Macron. La conducerea mişcării En Marche!, înfiinţată cu doar un an înainte, el i-a îndepărtat pentru prima oară de la Elysée pe socialişti şi republicani. În Germania, după alegerile federale, Alternativa pentru Germania, formaţiune eurospcetică şi anti-imigraţie, a intrat în premieră în Bundestag, după ce a obţinut peste 12% din voturi. Partidul Libertăţii din Olanda (de extremă dreaptă), al lui Geert Wilders, a devenit, în martie, a doua forţă politică în Parlament, după liberali. Partidul Libertăţii în versiunea austriacă, cel mai vechi din familia naţionalistă europeană, a încheiat legislativele din octombrie cu 26%, un scor apropiat de recordul său. Rezultatul i-a garantat prezenţa în Guvernul condus de conservatorul Sebastian Kurz, care, la 31 de ani, a devenit cel mai tânăr premier din Europa. Deşi nu a fost deplin, succesul partidelor populiste, eurosceptice şi ostile imigraţiei accelerează recompunerea peisajului politic în spaţiul comunitar.

Primul an al mandatului lui Trump

Pe 20 ianuarie, miliardarul republican Donald Trump devenea preşedintele SUA, cu sloganul „America mai mai întâi”, însă suspiciunile de complicitate cu Rusia i-au umbrit debutul mandatului. Dovadă a manierei unice în care-şi conturează politica externă, el a destramăt bilanţul predecesorului său democrat Barack Obama, după ce SUA au părăsit sau au ameninţat că părăsesc mai multe acorduri internaţionale. Între acestea, Parteneriatul Trans-Pacific, semnat cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, între care şi Japonia, Acordul climatic de la Paris şi actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Totuşi, recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel a fost, poate, cea mai controversată decizie a neconvenţionalului preşedinte. Măsura a fost aproape unanim criticată de partenerii occidentali ai SUA şi a provocat un val de proteste în Orientul Mijlociu. De asemenea, pe tot parcursul anului, Trump a avut un discurs foarte agresiv faţă de ceea ce a numit „regimul brutal de la Phenian”, pe fondul obişnuitelor teste balistice ale Coreei de Nord.

Atacuri comise în spaţiul occidental

Sute de persoane şi-au pierdut viaţa în atacurile din 2017, în spaţiul occidental, în principal în SUA şi Marea Britanie, în pofida eforturilor depuse de comunitatea internaţională pentru combaterea terorismului.În mai, în oraşul britanic Manchester, în timpul concertului cântăreţei Ariana Grande, un britanic de cetăţenie libiană a detonat un dispozitiv explozibil improvizat. În urma atentatului, 22 de persoane şi-au piedut viaţa, iar 60 au fost spitalizate. În august, teroriştii au lovit din nou în Europa, de această dată la Barcelona. 14 persoane au fost ucise şi 100 rănite de o furgonetă care a intrat pe o arteră pietonală. Totuşi, cel mai sângeros atac a avut loc în octombrie, în Las Vegas, SUA. 59 de oameni au murit şi peste 500 au fost raniţi, după ce un sexagenar a deschis focul asupra mulţimii adunate la un concert. Carnagiul a inflamat dezbaterile privind accesul cetăţenilor americani la armele de foc.

Final de carieră pentru mari sportivi

Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui. ound:white Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui.