Retrospectiva săptămânii 01-07.06.2025

Sumar: Consultări între decidenții politici de la București pentru formarea noului guvern şi programul economic/ România are cel mai mare deficit din UE/ Președintele României, Nicușor Dan, prezent la summit-ul B9 – țările nordice/ Lucrări de urgență la Praid/ Măsuri pentru combaterea violenței

Leyla Cheamil, 07.06.2025, 11:00

Consultări între decidenții politici de la București pentru formarea noului guvern şi programul economic

Partidele pro-europene din România – PSD, PNL, USR și UDMR – au purtat, în această săptămână, negocieri privind formarea noului guvern şi programul cu măsurile economice pentru reducerea deficitului bugetar. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, că toate aceste partide vor să intre la guvernare. Şeful statului a subliniat că documentul realizat de reprezentanţii partidelor cu privire la deficit nu reprezintă varianta finală şi că acesta va fi negociat politic de către liderii formaţiunilor politice împreună cu el.

Principala variantă examinată pentru reducerea deficitului bugetar este diminuarea cheltuielilor statului şi creşterea gradului de colectare, înainte de a fi luate în calcul creşteri de impozite şi taxe. Măsurile vor sta la baza programului de guvernare ce ar urma să fie pus în aplicare de viitorul guvern. La rândul său, premierul interimar, liberalul Cătălin Predoiu, a afirmat că este nevoie urgentă de un guvern plin cu legitimitatea necesară, cu miniştri pe funcţie cu un mandat dat de Parlament, clar, cu un program de guvernare și cu măsuri listate.

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a reafirmat că partidul va lua o decizie după finalizarea actualelor negocieri privind conţinutul pachetului de măsuri. Tot ulterior, se va discuta despre titulari pe funcţii şi portofolii, a mai precizat Sorin Grindeanu. Miercuri, preşedintele interimar al USR, Dominic Fritz, a declarat că este evident faptul că viitorul guvern va ieşi cu un pachet de măsuri de care nu va fi mulţumit niciunul dintre partidele care vor alcătui coaliţia de guvernare.

România are cel mai mare deficit din UE

Comisia Europeană a publicat, miercuri, recomandări privind bugetele statelor membre. Analiza semestrială arată că România este singura ţară din Uniune cu dezechilibre macroeconomice excesive. Deficitul bugetar este cel mai mare din blocul comunitar şi, conform Comisiei, Bucureștiul nu a luat nicio măsură eficientă faţă de ceea ce şi-a asumat în acest sens. Comisia spune că această deteriorare din România a fost cauzată, printre altele, de majorarea cheltuielor curente, creşterea salariilor şi pensiilor.

Comisia cere României să prezinte măsuri rapide şi eficiente, astfel riscă să nu îndeplinească obiectivele de corectare a deficitului până în 2030 şi poate intra în proceduri care vor conduce la pierderea unor fonduri europene începând de anul viitor. Surse din interiorul Comisei spun că intenţia României de a nu creşte TVA-ul nu este viabilă, dar executivul european este deschis să discute orice soluţii venite dinspre noul guvern al României. Aceleaşi surse spun că deficitul mare cere mai degrabă măsuri dure, dar cu efect rapid.

Președintele României, Nicușor Dan, prezent la summit-ul B9 – țările nordice

Reuniţi, luni, la Vilnius, în Lituania, liderii statelor de pe flancul estic al NATO şi ai celor nordice şi-au reafirmat sprijinul politic, militar, economic şi umanitar faţă de Ucraina în războiul cu Rusia. Aceștia au anunțat că îşi propun să ajungă la cel puţin 5% din PIB pentru apărare şi investiţii în domeniu, pentru a se ridica la nivelul provocărilor actuale. Este vorba despre reprezentanții țărilor din Grupul București 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – cât și ai tuturor statelor nordice – Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia şi Islanda.

Prezent la Vilnius, preşedintele Nicuşor Dan, aflat în prima sa deplasare externă de la preluarea mandatului, a declarat că România este îngrijorată de securitatea Mării Negre și a Republicii Moldova vecine, motiv pentru care a salutat acordul participanților de a continua sprijinirea Ucrainei. România va continua să sprijine Ucraina, pentru că este vorba de propria noastră securitate, a mai declarat șeful statului român. În marja summitului, el a avut întâlniri bilaterale cu mai mulți oficiali, între care secretarul general al NATO, Mark Rutte, și preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prezent, de asemenea, la reuniune, care i-a mulțumit pentru „asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României”.

Lucrări de urgență la Praid

La Praid, în centrul României, unde precipitaţiile au dus la inundarea minei de sare, au început lucrări de urgenţă pentru salvarea salinei, sprijinirea agenţilor economici care depindeau de funcţionarea acesteia şi pentru rezolvarea situaţiei localităţilor rămase fără apă potabilă. Opt experţi internaţionali lucrează alături de români pentru găsirea unor soluţii pentru punerea în siguranţă a zonei afectate de inundaţii.

Autorităţile spun că extinderea craterelor formate nu pune în pericol activităţile desfăşurate şi că nu au mai apărut cratere noi. În ceea ce privește devierea pârâului Corund, a cărui albie s-a surpat şi a dus la infiltrarea apei în sistemul de galerii al salinei, constructorul a dat asigurări că lucrările vor fi gata la începutul lunii viitoare. În câteva localităţi din regiune a fost instituită starea de urgenţă pentru o perioadă de 30 de zile, iar populaţia a fost sfătuită să nu consume apă de la reţeaua publică de alimentare.

Măsuri pentru combaterea violenței

Camera Deputaţilor de la București a adoptat, miercuri, proiectul de modificare şi completare a unor acte normative în vederea combaterii violenţei – România fără violenţă, fiind prevăzută înăsprirea pedepselor în cazul lovirii sau altor acte de violenţă.

Actul normativ modifică Codul penal şi Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie, în sensul asigurării autorităţilor competente cu instrumentele necesare pentru combaterea violenţei sub toate formele sale. De asemenea, un nou proiect de lege în sprijinul victimelor violenţei domestice, în marea lor majoritate femei, a fost depus de Partidul Naţional Liberal la Senat, în calitate de prim for sesizat. Documentul prevede sancţiuni dure pentru agresorii recidivişti. Potrivit iniţiatorilor, în primele patru luni ale acestui an, poliţiştii au intervenit la peste 40.000 de cazuri de violenţă domestică, fiind emise aproximativ 8.000 de ordine de protecţie şi ordine de protecţie provizorii.