Retrospectiva săptămânii 09 – 15.11.2025

Sumar: Strategia Națională a României - în dezbatere publică; Reforma pensiilor speciale - în impas; Proteste și inflație; Colaborare româno – moldoveană; Domnitorul Ghyka s-a întors acasă

Daniela Budu, 15.11.2025, 11:30

Strategia Națională a României – în dezbatere publică

Președintele Nicușor Dan a prezentat, miercuri, proiectul noii Strategii Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, care este supus dezbaterii publice timp de aproximativ două săptămâni înainte de a fi trimis spre aprobare Parlamentului. România trebuie să stabilească legături mai strânse cu aliaţii de la Marea Neagră pentru a proteja de ameninţările ruseşti proiectele energetice care o vor transforma în cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene în 2027, se menţionează în document. Totodată, parteneriatul strategic al României cu SUA este de „importanţă covârşitoare”. România trebuie să-şi păstreze parteneriatele şi să-şi manifeste interesele în cadrul UE, în cadrul NATO şi în relaţia cu SUA, a mai spus șeful statului. Acţiunile ostile ale Rusiei sunt considerate principala ameninţare la adresa securităţii naţionale, însă documentul identifică şi alte vulnerabilităţi, de la declinul demografic până la slaba capacitate administrativă a statului. O şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pe tema Strategiei Naţionale de Apărare va avea loc pe 24 noiembrie. Între timp, cel mai mare exerciţiu militar al anului desfăşurat în poligoanele NATO din România s-a încheiat joi. Dacian Fall 2025 a început pe 20 octombrie şi a reunit 5.000 de militari din 10 ţări membre ale Alianţei, cu 1.200 de vehicule şi mijloace tehnice.

Reforma pensiilor speciale – în impas

Au fost negocieri intense la București în cadrul coaliției de guvernare. La începutul săptămânii, aceasta a anunțat că a ajuns la un acord în ceea ce privește reducerea cheltuielilor cu salariile în administraţia locală și centrală. Astfel, anul viitor, se vor reduce cheltuielile de personal cu 10% faţă de anul acesta în administraţia publică centrală, iar în cea locală s-a agreat posibilitatea reducerii posturilor existente cu 30% la toate unităţile administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, negocierile privind pensiile speciale, din care fac parte și pensiile magistraților, nu au avut rezultate concrete, chiar dacă preşedintele Nicuşor Dan i-a invitat la discuții pe liderii coaliţiei de guvernare şi pe reprezentanţii din justiţie. Potrivit surselor politice citate de Radio România, coaliţia a propus o perioadă de tranziţie pentru aplicarea noilor condiţii de pensionare de 10 ani şi posibil mai mare, iar pensiile să fie de 70% din ultimul salariu. Magistraţii vor, însă, ca perioada de tranziţie să fie mai mare de 15-20 de ani şi pensiile să reprezinte 65% din ultimul salariu brut. Dacă nu adoptă această reformă până la finalul lunii, Bucureștiul ar putea pierde 231 de milioane de euro incluşi în PNRR. Între timp, România a obţinut, joi, după mai bine de un an de negocieri, aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă revizuit, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles. Noul plan are o valoare totală de peste 21,4 miliarde de euro. Bucureștiul a încasat deja jumătate din sumă, iar cealaltă jumătate o va primi pană la sfârșitul anului viitor.

Proteste și inflație

Între timp, la București, câteva mii de sindicalişti ai Blocului Naţional Sindical au protestat miercuri, nemulţumiţi de măsurile de austeritate impuse, care duc la scăderea puterii de cumpărare, şi faţă de politicile guvernamentale ce alimentează inflaţia. Ei solicită creşterea salariului minim pe economie, eliminarea tăierilor de salarii şi reducerea evaziunii fiscale și amenință că vor sesiza Comisia Europeană. Tot miercuri, Institutul Naţional de Statistică a anunțat că rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 9,8% în luna octombrie, foarte aproape de valoarea din luna precedentă. Comparativ cu octombrie 2024, cel mai mult s-au scumpit mărfurile nealimentare şi serviciile, cu aproape 11%, iar preţul alimentelor s-a majorat cu circa 7,6 procente. Potrivit INS, energia electrică s-a scumpit cel mai mult luna trecută, cu 72% în ritm anual, dar în uşoară scădere faţă de luna precedentă. La rândul său, Banca Naţională a României a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi anticipează că inflaţia va ajunge la 3 procente abia la sfârşitul anului viitor. BNR a adoptat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document în care anticipează că acest indicator va consemna o scădere modestă în următoarele 9 luni. Este un efect al expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării de la 1 august a TVA-ului şi accizelor – notează Banca Centrală.

Colaborare româno – moldoveană

România a fost, este şi va rămâne partenerul strategic şi cel mai apropiat susţinător al Republicii Moldova, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, după întâlnirea, la București, cu omologul moldovean, Alexandru Munteanu. ‘Trebuie să continuăm şi să aprofundăm proiectele comune, deja angajate sau pe care le vom decide împreună în viitor, în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului’, a afirmat Ilie Bolojan. S-a referit la proiecte de cooperare bilaterală în domeniul infrastructurii de energie şi transporturi, precum și la proiecte privind facilitarea tranzitului la punctele de frontieră. La rândul său, Alexandru Munteanu a apreciat sprijinul oferit de România, menţionând că Republica Moldova doreşte să contribuie la securitatea regională, conectivitatea energetică şi unitatea europeană. “Moldova îşi construieşte, cu o mână de ajutor constantă din partea României, un drum alături de statele europene”, a mai precizat Alexandru Munteanu.

Domnitorul Ghyka s-a întors acasă

Rămăşiţele ultimului domnitor al principatului românesc al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka (între 1849 și 1856, cu o scurtă întrerupere), au fost aduse, miercuri, la Iaşi, fostă capitală a Moldovei, unde vor fi înhumate în preajma bisericii ortodoxe în care a fost uns domnitor. După ce a fost deshumat pe 7 noiembrie, dintr-o localitate din apropiere de Paris, unde domnitorul și-a trăit ultima parte a vieții în exil, sicriul cu rămăşiţele sale pâmânteşti au fost aduse cu onoruri militare la Bucureşti, unde au fost depuse la Preşedinţie. Evenimente speciale prilejuite de repatrierea sicriului au avut, apoi, loc la Focșani, vreme de secole oraș de graniță între cele două principate românești, Moldova și Muntenia.