Retrospectiva săptămânii 01.10 – 07.10.2023

Preşedintele României la întâlniri la nivel înalt în Spania/ Ministrul român de Externe la Kiev/ Ziua Unității Germane, marcată la București/ Concluziile misiunii FMI în România

Daniela Budu, 07.10.2023, 11:50

Preşedintele României la întâlniri la nivel înalt în Spania

În România vor fi aduse
sisteme de apărare antidronă suplimentare, în contextul atacurilor asupra
porturilor ucrainene de la Dunăre, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis,aflat joi și vineri la summitul Comunităţii Politice Europene și la
Reuniunea informală a Consiliului European de la Granada. El a catalogat aceste
atacuri asupra porturilor ucrainene drept crime de război, deoarece acolo sunt
doar infrastructuri civile. Tema centrală a summitului a fost Ucraina, iar a
reuniunii extinderea UE.

În context, Klaus Iohannis a precizat că este foarte
important ca Ucraina şi Moldova să facă paşi rapizi spre integrarea europeană
și s-a declarat şi în favoarea accelerării parcursului european pentru statele
din Balcanii de Vest. Șeful statului spune, însă, că termenul avansat, anul
2030, pentru următorul val de extindere, este nerealist.

Pe de altă parte, Klaus
Iohannis a coprezidat, alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, masa
rotundă în cadrul căreia au fost dezbătute aspecte legate de energie, mediu şi
combaterea schimbărilor climatice. Și aici, șeful statului a amintit că UE a
decis să integreze Ucraina şi Republica Moldova în piaţa europeană a energiei
şi să deschidă accesul la Platforma Europeană de achiziţie comună de gaz spre
ţările candidate.

Ministrul român de Externe la Kiev

Şefa diplomaţiei române,
Luminiţa Odobescu, a susţinut, luni, la Kiev, importanţa continuării
sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar.
Aceasta a participat la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe
din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe, care a avut loc pentru
prima oară în afara Uniunii.

Potrivit MAE de la Bucureşti, ministrul s-a
referit la continuarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii civile din
Ucraina, în imediata proximitate a României, care generează riscuri de
securitate, subliniind nevoia unei abordări regionale strategice pe termen
lung, în care să fie inclusă şi Republica Moldova.

Luminiţa Odobescu: Securitatea din Ucraina şi din statele din jur
este fragilă. România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Atacurile Rusiei
asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv asupra porturilor de pe Dunăre
de la graniţa cu România înrăutăţesc situaţia. Aceste atacuri au consecinţe
economice nu doar pentru Ucraina, ci pentru economia globală, pentru
securitatea alimentară, spre exemplu. La fel, este ameninţată navigaţia pe
Dunăre şi pe Marea Neagră. România încearcă să ajute Ucraina oferind tranzitul
pe Culoarele Solidarităţii.

În ceea ce priveşte
parcursul european al Ucrainei, Luminiţa Odobescu a exprimat sprijinul pentru
adoptarea, până la sfârșitul anului, a deciziei de deschidere a negocierilor de
aderare cu Ucraina şi Republica Moldova şi a salutat, în context, progresele
realizate în implementarea de către Ucraina a recomandărilor Comisiei Europene.

Ziua Unității Germane, marcată la București

Germania susţine în
continuare ferm ‘de mult meritata aderare’ a Românei la spaţiul Schengen, care
ar fi atât în interesul României, cât şi al Germaniei şi al întregii Uniuni
Europene. Declarația a fost făcută de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer
Gebauer, la recepţia de Ziua Unităţii Germane şi Reunificarea Germaniei din 3
octombrie 1990. Acesta a amintit că România a îndeplinit toate cerinţele
tehnice pentru a face parte din spaţiul de liberă circulaţie europeană. ‘Vă
asigur că majoritatea covârşitoare a statelor UE susţin România şi Bulgaria în
acest demers şi cu toţii vor face eforturi pentru a găsi o soluţie să faceţi
parte din Schengen cât mai rapid posibil’, a adăugat ambasadorul german.

Prezent la evenimentul de la București, președintele Klaus Iohannis a apreciat
susținerea arătată constant de Berlin pentru aderarea României la Schengen.
Potrivit lui, țările din UE şi din zona euroatlantică trebuie să acţioneze
împreună pentru a-şi proteja valorile. Iar premierul Marcel Ciolacu a declarat
că bariera Schengen a ajuns să reprezinte ‘ultima rămăşiţă a divizării
Europei’.

Concluziile misiunii FMI în România

Guvernul român trebuie să aibă ca prioritate
îmbunătăţirea colectării de venituri la bugetul de stat şi eliminarea
excepţiilor fiscale, au atras atenţia experţii FMI la finalul misiunii
periodice de evaluare a evoluţiei economiei româneşti. Delegaţia Fondului a
avut, la Bucureşti, discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor române şi au
analizat politicile fiscale aplicate sau avute în vedere pentru perioada
următoare.

Pachetul de măsuri fiscale pe care guvernul vrea să îl pună în
practică reprezintă un pas în direcţia dorită, dar mai trebuie făcute nişte
ajustări, chiar dacă acesta îmbunătăţeşte politicile în anumite zone – a
subliniat şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn. Expertul FMI este de
părere că pentru a ajunge cu sistemele de educaţie şi de sănătate la nivelul UE
sunt, în continuare, necesare investiţii. FMI a mai estimat că deficitul
bugetar al României va fi anul acesta de 6%, iar anul viitor ar putea să scadă
la 5%, dar Bucureștiul ar trebui să aibă
ca ţintă un deficit de 3 procente.

Pe de altă
parte, Banca Națională a anunțat, în evaluarea sa, că pachetul de măsuri
fiscale pe care Guvernul urmează să-l introducă pentru echilibrarea bugetului va
influența și rata inflației. Potrivit estimărilor BNR, acest indicator va continua să scadă până la sfârşitul
anului. Totodată, Banca Centrală a anunțat că a decis să menţină dobânda de
politică monetară la 7% pe an, valoare neschimbată din luna ianuarie.