Restrospectiva săptămânii 06.09-12.09.2026
Sumar: CSAT la București; Lege pentru hidrocentrale în arii protejate; Patru luni fără guvern cu puteri depline; România și investițiile; A început un nou an școlar
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 12.09.2026, 11:30
CSAT la București
La Bucureşti a avut loc, luni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele Nicuşor Dan. Consiliul a aprobat Planul de înzestrare a Armatei în următorii zece ani, în contextul în care România s-a angajat, alături de Aliați, ca până în 2035 să majoreze alocarea bugetară la 5% din PIB. În ședința CSAT a fost aprobat și Documentul de analiză privind implementarea programului european SAFE. Cât privește prezența trupelor și capabilităților americane în România, membrii Consiliului consideră că măsurile vizând consolidarea posturii SUA în România reprezintă o investiție strategică în securitatea României și un factor esențial pentru apărarea Flancului Estic al NATO și a întregului spațiu euroatlantic – se mai precizează în comunicat.
Pe de altă parte, joi, Nicuşor Dan a primit-o pe Hadja Lahbib, comisarul pentru egalitate şi pentru pregătirea şi gestionarea situaţiilor de criză. Șeful statului a reafirmat angajamentul puternic al României privind consolidarea rezilienţei şi capacităţii de reacţie a UE într-un mediu de securitate tot mai complex. Oficialul european i-a înmânat preşedintelui o scrisoare de mulţumire şi felicitări pentru modul în care Bucureștiul s-a implicat pentru evacuarea copiilor şi civililor prinşi în situaţii de criză şi conflicte din Orientul Mijlociu.
Lege pentru hidrocentrale în arii protejate
Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat Legea care permite modificarea ariilor protejate pentru proiecte hidroenergetice aprobate sau începute înainte de 29 iunie 2007. Șeful statului atacase, anterior, această Lege la Curtea Constituțională, pe motiv că încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană. CCR a respins, însă, sesizarea președintelui. Iar cererea de reexaminare a Legii a fost, de asemenea, respinsă de Parlament. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor a adoptat cu unanimitate de voturi noile măsuri de securitate europene împotriva traficului de droguri. Planul de acţiune al UE pentru următorii cinci ani are ca principale obiective prevenţia timpurie şi controlul frontierelor externe. Pentru România, prioritatea zero devine combaterea reţelelor de contrabandă din Portul Constanţa la Marea Neagră şi de la graniţele terestre.
Patru luni fără guvern cu puteri depline
De la începutul lunii mai, România funcţionează cu un guvern interimar cu puteri executive limitate. Preşedintele Nicuşor Dan este aşteptat să desemneze un candidat pentru funcţia de premier, dar, deşi au trecut două săptămâni de la debutul sesiunii legislative, negocierile dintre partidele parlamentare nu conduc la conturarea unei majorităţi care să susţină un nou guvern. Șeful statului a anunțat, în repetate rânduri, că va desemna un premier care va avea o majoritate stabilă în Parlament. În aceste condiţii, preşedintele ia în calcul şi posibilitatea desemnării unui candidat tehnocrat pentru funcţia de prim ministru, care ar putea obține o majoritate confortabilă. Amintim că două propuneri de premier venite din partea preşedintelui au eşuat. Datele unui sondaj INSCOP arată că aproape două treimi dintre români cred că este important ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui guvern cu puteri depline, chiar dacă fiecare trebuie să facă unele compromisuri. Doar 14% spun că ar exista consecințe pozitive asupra țării, dacă interimatul guvernamental se prelungeşte.
România și investițiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul României de a continua procesul de consolidare fiscală şi de a reduce riscurile asociate finanţelor publice în cadrul întâlnirii pe care a avut-o, la Bucureşti, cu o delegaţie de investitori ai unor instituţii financiare internaţionale şi ai unor companii cu capital străin. Potrivit unui comunicat al Guvernului, reprezentanţii companiilor au apreciat măsurile adoptate de Executiv în ultimul an pentru reducerea deficitului bugetar şi controlul cheltuielilor publice, subliniind că rezultatele obţinute au contribuit la menţinerea încrederii investitorilor în economia României. Au subliniat, însă, “că rezultatele obţinute până acum trebuie consolidate şi că predictibilitatea politicilor economice şi fiscale este esenţială pentru deciziile de investiţii pe termen mediu şi lung”. Pe de altă parte, cifrele publicate luni de Institutul Național de Statistică arată că economia României a stagnat în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut ușor. Specialiștii avertizează că motorul economiei este dezechilibrat – în timp ce investițiile au crescut puternic, consumul populației a scăzut drastic.
A început un nou an școlar
‘Educaţia este cheia care vă deschide poarta către această lume” – le-a transmis ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, elevilor care au început, luni, un nou an școlar. El le-a transmis, de asemenea, colegilor săi educatori, cadre didactice, că poartă pe umeri „o mare responsabilitate – destinul acestor copiiˮ. De partea lor, liderii sindicatelor din educaţie trag un semnal de alarmă, afirmând că anul şcolar începe cu probleme majore: cadre didactice care nu ştiu dacă îşi vor putea realiza norma şi un număr mare de profesori necalificaţi care predau. Că educația din România are probleme o arată și rezultatele testelor PISA 2025 publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Sunt, pentru România, cele mai slabe din ultimele două decenii, indicând o scădere generală a competențelor. Potrivit evaluărilor, circa jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul de bază nici la Matematică, nici la Citire. La Stiințe, proporția elevilor aflați sub pragul minim este de aproape 46%.