Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2024
Amnistie pentru datornici/ Donaţie pentru Ucraina/ Sprijin pentru Israel/ Funcţii pentru români/ Aglomeraţie pentru preşedinţie
Bogdan Matei, 07.09.2024, 10:05
Amnistie pentru datornici
Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind aministia fiscală pentru firme şi persoane fizice. În document sunt prevăzute bonificaţii pentru oamenii care îşi plătesc taxele la zi, precum şi pentru cei care se decid să-şi achite restanţele. La sfârşitul lui august, restanţele la bugetul de stat ale persoanelor fizice şi juridice treceau de 71 de miliarde de lei (echivalentul a peste 14 miliarde de euro). Statul le cere datornicilor să le plătească până pe 25 noiembrie, iar dobânzile şi penalităţile le vor fi anulate. Pe de altă parte, Guvernul oferă şi o bonificaţie de 3% pentru contribuabilii corecţi. Proiectul, elaborat de ministerul Finanţelor, cuprinde şi o serie de măsuri de austeritate în sectorul bugetar, ce presupun limitarea cheltuielilor de bunuri şi servicii.
Donaţie pentru Ucraina
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea privind donarea către terţi a unui sistem de rachete sol-aer Patriot, achiziţionat din Statele Unite. Actul normativ, votat, anterior, în Parlament, are ca obiect aprobarea unei donaţii, convenită cu partenerul american, către Ucraina vecină României, invadată de trupele ruse. De asemenea, potrivit legii, „se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare, pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, prin atribuirea guvernului american a contractelor privind achiziţionarea unui alt sistem de rachete sol-aer Patriot.
Sprijin pentru Israel
România condamnă cu fermitate atacurile teroriste asupra statului Israel şi face apel la toate părţile implicate să contribuie la restabilirea securităţii şi la încheierea unui acord de încetare a focului – a fost mesajul transmis tot joi, la Ierusalim, de premierul Marcel Ciolacu, la întrevederea cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu. Potrivit trimisei Radio România, Ciolacu şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate şi la pericolul escaladării conflictului. Însoţit de miniştrii Apărării, Afacerilor Externe şi Economiei, primul ministru a fost într-o vizită de lucru în Israel, a cărei agendă a inclus şi o întrevedere cu preşedintele Isaac Herzog. Este a doua vizită a premierului român în Israel, în mai puţin de un an, după cea din 17 octombrie 2023, la zece zile după ce statul evreu a fost atacat de teroriştii din mişcarea islamistă Hamas.
Funcţii pentru români
Europarlamentarul PSD Roxana Mînzatu este propunerea oficială a României pentru funcţia de comisar european. Anunţul a fost făcut luni de premierul Ciolacu, potrivit căruia va discuta cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre portofoliul pe care îl va gestiona România. Componenţa viitorului Executiv european urmează să fie anunţată pe data de 11 septembrie. Tot la Bruxelles, eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE/PNL) a fost desemnat de grupurile politice ale Parlamentului European negociator-șef privind viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027. Întins pe 7 ani, acesta are o valoare totală de aproximativ 1.300 de miliarde de euro și este instrumentul din care statele membre primesc cea mai mare parte a fondurilor europene nerambursabile pentru investiții și pentru subvențiile agricole. Parlamentul urmează să-și stabilească prioritățile privind bugetul multianual al Uniunii. Acestea vor fi transmise Comisiei Europene pentru a fi incluse în proiectul de buget. Din actualul exercițiu financiar multianual, 2021 – 2027, România beneficiază de circa 46 de miliarde de euro, la care se adaugă și sumele din PNRR.
Aglomeraţie pentru preşedinţie
Românul Mircea Geoană a demisionat, marţi, din funcţia de secretar general adjunct al NATO. E finalul unui mandat de cinci ani, jalonat de războiul din Ucraina şi de retragerea trupelor aliate din Afganistan. Geoană a declarat, într-un interviu pentru Radio România, că va continua să-şi folosească influenţa pentru a promova români în forurile internaţionale, inclusiv în NATO, şi că simte nevoia să revină în politica autohtonă. Presa anticipa de mai bine de doi ani acest anunţ şi dădea drept foarte probabilă candidatura, ca independent, a lui Geoană la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului. Fost ambasador în Statele Unite, fost ministru de Externe şi fost lider PSD, Geoană a mai candidat la şefia statului în 2009, când a pierdut în faţa lui Traian Băsescu. Printre alţi aspiranţi la preşedinţia României sunt toţi liderii partidelor parlamentare: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) ori Kelemen Hunor (UDMR).
