Retrospectiva săptămânii 09.05 – 15.05.2021

Sumar: Pe fondul trendului descendent al epidemiei, în România intră în vigoare din 15 mai măsuri de relaxare / Premierul Florin Cîțu a explicat oficialilor de la Bruxelles prioritățile României prevăzute în PNRR

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 15.05.2021, 11:30

Pe fondul trendului descendent al epidemiei, în România intră în vigoare din 15 mai măsuri de relaxare

Epidemia de COVID-19 îşi menţine trendul descendent în România, incidența infectării coborând, în această săptămână, sub pragul de 1,5 cazuri la mia de locuitori cumulate în 14 zile. Îndemnând în continuare la vaccinare astfel încât să fie atinse obiectivele stabilite, care să asigure imunitatea de masă, autoritățile au decis măsuri de relaxare începând din 15 mai. O relaxare pas cu pas, potrivit șefului statului. Klaus Iohannis, care a anunțat, joi, un calendar ce cuprinde pași până la 1 septembrie, urmând ca, la sfârşitul verii, să aibă loc o reevaluare pentru a stabili măsurile pentru toamnă.

Din 15 mai, se elimină portul măştii în exterior, cu câteva excepţii desigur, cum ar fi piețele, târgurile sau stațiile de transport public. A doua măsură care intră imediat în vigoare este eliminarea restricţiilor de circulaţie noaptea şi simultan, magazinele vor reveni la programul normal pe care l-au avut. Tot din acest weekend: activităţile sportive în aer liber vor fi posibile cu 25% din locuri ocupate, deci cu spectatori.

În interior vor fi, de asemenea, câteva relaxări, care încep majoritatea din 1 iunie, când va creşte capacitatea de cazare, va creşte capacitatea de servire în restaurante şi numărul participanților la nunți sau botezuri, precum și al celor care pot desfășura activități în sălile de sport. În ceea ce privește școlile, este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea elevilor să se întoarcă fizic în şcoli, a mai spus președintele.

Premierul Florin Cîțu a explicat oficialilor de la Bruxelles prioritățile României prevăzute în PNRR

Șeful guvernului de la Bucureşti, Florin Cîțu s-a întâlnit, în această săptămână, la Bruxelles, cu mai mulţi membri ai Comisiei Europene, pentru a explica priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Guvernul îşi menţine obiectivul de a asigura o creştere economică durabilă post-pandemie, cu accent pe reforme şi investiţii, a subliniat Florin Cîţu: PNRR are două componente. Are componentă de reforme, pe care am asumat-o prin programul de guvernare, strategia fiscal-bugetară, programul de convergenţă şi ne-o asumăm şi aici în PNRR, şi are o parte de investiţii. Resursele pe care România le va primi vor merge în acele sectoare cu cea mare productivitate din economie.

Am avut 3 obiective majore pentru această vizită, să clarificăm şi să agreăm reformele majore împreună cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29 de miliarde, inclusiv împrumuturile – în acest moment doar România şi Italia vor accesa împrumuturile în toată suma – şi să stabilim componentele de investiţii cele mai avansate şi ce mai este de lucru la celelalte. Am atins toate cele 3 obiective, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care l-a însoțit pe premier la Bruxelles.

Previziunile economice de primăvară privind România

Economia românească a avut anul trecut o cădere mai puţin gravă decât se anticipase, iar întoarcerea la nivelul de activitate economică de dinainte de criză ar urma să aibă loc înainte de finalul acestui an, potrivit previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene. Menționând că rămâne totuși un grad de incertitudine din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei şi din cauza unor eventuale probleme în aprovizionarea cu vaccinuri, executivul european estimează că Produsul Intern Brut al României va creşte cu 5,1% anul acesta și cu 4,9% în 2022.

Aceste semnale pozitive sunt extraordinar de îmbucurătoare, însă reiterez apelul la prudenţă – trebuie să menţinem ritmul record al investiţiilor publice, concomitent cu controlul cheltuielilor bugetare pentru ca România să înregistreze o creştere economică sustenabilă, a apreciat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Potrivit Comisiei, deficitul bugetar al României se va reduce la 8% din PIB în acest an şi la 7,1% din PIB anul viitor, de la un nivel de 9,2% înregistrat anul trecut. Inflația ar urma să înregistreze anul acesta o uşoară creştere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% anul viitor.

Sistemul antirachetă de la Deveselu: 5 ani

La București, împlinirea a 5 ani de când sistemul antirachetă de la Deveselu a devenit operational a fost marcată printr-un eveniment organizat de Comisia pentru apărare din Senat. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reamintit că facilitatea de la Deveselu reprezintă o contribuţie româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO. În acelaşi timp, reprezintă o dimensiune extrem de importantă în cooperarea securitară şi militară, între România şi Statele Unite, în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA, a mai spus ministrul. Bogdan Aurescu s-a referit și la Summit-ul B9 găzduit, luni, la Bucureşti, de preşedintele Klaus Iohannis, summit la care a participat, în sistem videoconferință, și Joe Biden, preşedintele SUA. Evenimentul de la București a marcat și îmlinirea a 10 ani de la semnarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice.

MAE român monitorizează situația din Israel și teritoriile palestiniene

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâşia Gaza, care vizează zone civile locuite din Israel, şi regretă profund toate pierderile de vieţi omeneşti din ultimele zile. Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a format un grup de lucru, care s-a întrunit de urgenţă pentru monitorizarea permanentă şi evaluarea situaţiei din Israel şi teritoriile palestiniene, precum și pentru a indentifica principalele direcţii de acţiune pentru sprijinirea românilor aflați în zona afectată de conflict. Ministerul român al Afacerilor Externe a ridicat nivelul de alertă pentru zona afectată de conflictul dintre Israel şi teritoriile palestiniene şi recomandă evitarea călătoriilor în regiune.