Retrospectiva săptămânii 14.05 – 20.05.2023

Sumar: Klaus Iohannis la Summitul Consiliului Europei/ Forum de Securitate la București/ Grevă generală în învățământul românesc/ Previziuni economice de primăvară/ 75 de ani de relații diplomatice România - Israel

Daniela Budu, 20.05.2023, 11:15

Klaus
Iohannis la Summitul Consiliului Europei

Președintele
Klaus Iohannis a participat, marți și miercuri, alături de sefi de stat şi de
guvern din 46 de ţări membre ale Consiliului Europei și de liderii Uniunii
Europene, la al patrulea summit al CoE de la Reykjavik, în Islanda.
Unitate şi sprijin pentru Ucraina au fost cuvintele-cheie care au
dominat discuțiile. Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul reuniunii, că ţările
democratice susţin Ucraina şi pe cetăţenii săi.

Războiul Rusiei este un atac
asupra valorilor şi principiilor noastre comune. Dar această criză, cea mai
severă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a catalizat unitatea
noastră şi hotărârea de a apăra modul de viaţă democraticˮ – a mai spus Klaus
Iohannis. Șeful statului a coprezidat o masă rotundă cu tema Protejarea
democraţiei în vremuri de încercare, precizând că în ultimii ani,
continentul s-a confruntat cu multe provocări, începând cu lupta împotriva
pandemiei de COVID-19, dar şi cu un val masiv de dezinformare, care a permis
renaşterea naţionalismului accentuat.

Klaus Iohannis: Discursul
de instigare la ură, mai ales pe platformele de social media, dezinformarea,
manipularea, violenţa împotriva jurnaliştilor, influenţele maligne sunt doar
câteva exemple ale efectelor acestor crize în întreaga Europă. Valorile
democratice, spaţiul civic, libertatea presei, diversitatea şi democraţia
liberală sunt toate supuse presiunii pe continentul European.

Pentru
România, participarea la această reuniune a avut o semnificație aparte, pentru
că în 2023 se împlinesc 30 de ani de când țara s-a alăturat ca stat membru cu
drepturi depline instituției de la Strasbourg.

Forum
de Securitate la București

Despre implicațiile războiului Rusiei împotriva Ucrainei
s-a discutat și la București, în cadrul Forumului de Securitate din regiunea
Mării Negre şi Balcani. Premierul
Nicolae Ciucă a pledat pentru întărirea prezenţei NATO în regiunea Mării Negre,
unde, din cauza ameninţărilor Rusiei, sunt puse în pericol libertatea
circulaţiei maritime şi aeriene. Oficialii prezenți la eveniment au apreciat că
toate ţările libere şi democrate trebuie să se implice în reconstrucţia
Ucrainei după război, iar acest lucru presupune şi o eventuală reconstrucţie a
Republicii Moldova. Prezent la forum, Igor Grosu, preşedintele legislativului
de la Chişinău, a evidenţiat dinamica reformelor asumate şi şi-a exprimat
speranţa ca UE să transmită până la finalul anului mesajul privind începerea
procesului de aderare. El a apreciat ajutorul
constant pe care l-a oferit România Chișinăului, fapt evidenţiat și de
premierul moldovean, Dorin Recean.

Grevă
generală în învățământul românesc

Sindicaliştii
din învăţământ anunță, după ce au fost miercuri într-o grevă de avertisment de
două ore, grevă generală începând de luni, pentru că în urma negocierilor, spun
ei, nu s-au găsit soluții privind solicitările personalului din educaţie. Ei
spun că profesorii nu mai pot trăi cu salarii de 2.000-2.600 lei (400 – 520 de euro) şi cer o poziţionare
corectă în viitoarea grilă de salarizare. Aceștia vor, în principal, ca munca
să le fie retribuită în conformitate cu importanţa ei socială. Potrivit lor,
salarizarea personalului didactic de predare ar trebui să se realizeze în mod
progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic şi să se
instituie regula indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri
publice cu rata inflaţiei. Profesorii solicită, de asemenea, plata orelor
suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic, precum și
creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei
materiale şi a infrastructurii.

Ministrul de resort, Ligia Deca, consideră că
nu ar trebui puse în pericol în niciun fel structura anului școlar sau procesul
educational și a promis că se va lupta atât pentru o salarizare decentă a
profesorilor cât și pentru ca anul școlar să se desfășoare în condiții optime
și să se finalizeze.

Luni, când este anunțată greva generală, Senatul are
programat votul final pentru
pachetul de legi privind educaţia, ca for decizional.

Previziuni
economice de primăvară

Cele
mai recente previziuni economice ale Comisiei Europene arată că România are
printre cele mai bune creşteri economice în acest an, în comparație cu alte
state comunitare, precum și o rată a șomajului mai mică. Mai mult, economia
românească este stabilă şi recuperează mai ales datorită reducerii preţurilor
la energie, a consumului şi a investiţiilor. Astfel, potrivit CE, PIB-ul țării
ar urma să crească în acest an cu 3,2 procente şi cu 3,5% anul viitor.
Inflaţia, care în 2022 era de 12 procente, va scădea la o singură cifră în
acest an. Cât privește rata şomajului, CE previzionează că indicatorul va
ajunge la 5,4 procente în 2023 şi la 5,1 în 2024. Iar deficitul bugetar ar
putea scădea mai puţin decât media comunitară, la 4,7% în acest an și la circa
4,4 procente anul viitor – mai estimează Comisia.

75 de ani de relații diplomatice România – Israel

Parlamentul de la București a marcat împlinirea a 75 de
ani de relaţii diplomatice între România şi Statul Israel printr-o şedinţă
solemnă. A fost pentru prima dată când un preşedinte al Parlamentului israelian
a vorbit în faţa senatorilor şi deputaţilor români.

Amir Ohana a subliniat
legăturile profunde dintre cele două ţări şi faptul că, în cei 75 de ani,
relaţiile bilaterale au fost consolidate în domenii precum tehnologie, turism
sau economie. Amir Ohana a apreciat faptul că România a fost
singura ţară din blocul comunist care nu a întrerupt relaţiile diplomatice,
chiar dacă statul Israel s-a aflat aproape permanent într-un mediu ostil.

Preşedinta interimară a Senatului, Alina Gorghiu, a subliniat că România este
un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului şi asumarea
Holocaust-ului, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a
apreciat că relaţia specială dintre România şi Israel este una bazată pe
tradiţie, prietenie şi respect reciproc.

La şedinţa solemnă au participat
membri ai guvernului, ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti, dar şi
reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din România.