Retrospectiva săptămânii 15.01-21.01.2017
Graţiere şi proteste/ Priorităţile politicii externe a Bucureştiului/ Cazul Coldea/ Anchetă privind rectificările bugetare
Corina Cristea, 21.01.2017, 12:02
Graţiere şi proteste
Două proiecte de ordonanţă de urgenţă, privind graţierea, respectiv modificarea Codului penal, iniţiate de noul executiv român, au scos în stradă mii de oameni în Bucureşti şi în alte oraşe mari din România. Proiectele au fost trimise spre consultare principalelor instituţii din Justiţie şi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Guvernul intenţionează să graţieze în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. De asemenea, să înjumătăţească pedepsele cu închisoare pentru cei care au împlinit vârsta de 60 ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi a femeilor însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu ar urma să beneficieze de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei Statului şi de mare corupţie. În ce priveşte ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale, proiectul prevede că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei.
De asemenea, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei (circa 45 de mii de euro) şi cu plângerea prealabilă a părţii vătămate. Ministrul justiţiei, Florin Iordache, susţine că actele normative sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Criticii proiectelor au atras, însă, atenţia că astfel ar fi graţiaţi politicieni corupţi, dar şi criminali periculoşi şi ar fi dezincriminate abuzul în serviciu şi conflictul de interese. Magistraţii consideră că modificările legislative nu ajută justiţia şi lupta anticorupţie, iar ambasadorul SUA, Hans Klemm, apreciază că ordonanţele amintite nu sunt oportune întrucât conduc la slăbirea statului de drept.
Priorităţile politicii externe a Bucureştiului
Preşedintele Klaus Iohannis le-a prezentat ambasadorilor străini acreditaţi la Bucureşti priorităţile politicii externe româneşti în 2017. Coordonatele vor rămâne aceleaşi, a dat asigurări şeful statului român – aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO. Potrivit preşedintelui român, se mentin ca priorităţi combaterea migraţiei ilegale şi a terorismului. Pe de altă parte, şeful statului a reiterat că România este pregătită să participe la negocierile privind Brexitul, subliniind că rezultatul acestora trebuie să asigure pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români.
Totodată, preşedintele a vorbit despre aprofundarea relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia. Dar şi cu Polonia, în special în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional. Parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, trebuie amplificat, la fel şi cooperarea cu statele baltice. Angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest, dar şi dezvoltarea în continuare a relaţiei cu Ucraina sunt alte coordonate ale politicii externe româneşti în 2017. Preşedintele a mai menţionat că trebuie pus accentul pe dimensiunea economică în relaţiile cu statele din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu şi a opinat că relaţiile cu ţările din Asia, America Latină şi Africa trebuie promovate mult mai activ. Şeful statului a făcut referire şi la relaţia cu Republica Moldova, prilej cu care a dat asigurări că obiectivul României rămâne orientarea ireversibilă a Chişinăului către UE.
Cazul Coldea
Numărul doi în Serviciul Român de Informaţii, generalul Florian Coldea, a fost eliberat, în această săptămână, din funcţia pe care o deţinea de 12 ani, şi trecut în rezervă. Decizia survine după acuzaţiile grave formulate de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugar, inculpat într-un dosar penal în care a fost dat în urmărire europeană şi care a lăsat să se înţeleagă că ar fi existat o imixtiune a serviciilor secrete în actul de justitie. Deşi o comisie internă de anchetă internă l-a găsit nevinovat pe Coldea, acesta a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie. În contextul dezbaterilor publice din aşa-numitul caz Coldea, preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj politic noii majorităţi parlamentare, în care a spus că dovada maturităţii acesteia va fi modul în care abordează schimbările legislative din domeniul siguranţei naţionale şi al justiţiei. Preşedintele a explicat că pentru servicii secrete puternice şi eficiente e nevoie de un control parlamentar puternic, dar nu partinic.
Anchetă privind rectificările bugetare
Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti, reunite în şedinţă comună, au decis declanşarea unei anchete referitoare la rectificările bugetare operate anul trecut de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Vor fi anchetate procedura şi datele care au stat la baza adoptării de către Guvernul Cioloş a rectificărilor bugetare pozitive din august şi noiembrie 2016, în condiţiile în care, potrivit lui Liviu Dragnea, liderul principalului partid aflat la guvernare, PSD, veniturile scădeau de la lună la lună. Demersul majorităţii a fost criticat de PNL şi USR, care s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o hotărâre prin care se solicită o analiză pe aceeaşi temă şi Curţii de Conturi. Fostul premier Dacian Cioloş a răspuns, pe o reţea de socializare, acuzelor legate de execuţia bugetară pe anul trecut. În opinia sa, este vorba despre o fumigenă din partea celor care nu au cum să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală. Fostul premier aminteşte de un record de încasări de la UE, 7 miliarde de euro, bani care au intrat în România. Mai mult, ţinând cont de evoluţia economiei româneşti din primul semestru, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în cel de-al doilea, mai spune Dacian Cioloş.
