Retrospectiva săptămânii 15.09 – 21.09.2019

Laura Codruţa Kovesi, validată de Consiliul UE pentru funcţia de procuror şef european / Pregătiri pentru votul din diasporă / Parlamentul European condamnă pactul Ribbentrop – Molotov / Proiect de impozitare a pensiilor mari

Adaugă ca sursă preferată în Google

Leyla Cheamil, 21.09.2019, 11:30

Laura Codruţa Kovesi, validată de Consiliul UE pentru funcţia de procuror şef european

Românca Laura Codruţa Kövesi are, de joi, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european, după ce, iniţial, şi-l asigurase pe cel al Parlamentului European. In Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER) în favoarea candidaturii Laurei Codruţa Kövesi au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Fostul procuror-general al României şi fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie are, deja, sprijinul Parlamentului European pentru a deveni şefa noului Oficiu al Parchetului Public European, însă numirea ei în funcţie urmează să fie definitivată în perioada următoare, după încheierea tuturor formalităţilor. Laura Codruta Kovesi este prima persoană care va ocupa această funcție, nou înființată. Parchetul UE urmează să devină operaţional în 2021.

Laura Codruţa Kövesi a devenit cunoscută în România pentru succesul înregistrat în urmărirea penală a unor oficiali de top ai statului român, mulţi fiind condamnaţi la închisoare. Ea a afirmat că votul de joi reprezintă o recunoaştere a activităţii depuse de întreg sistemul de justiţie din România şi este, de asemenea, o reuşită a tuturor românilor care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de drept. Seful statului român Klaus Iohannis a afirmat că votul privind candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european reprezintă o victorie importantă pentru România si consideră că majoritatea obţinută confirmă aprecierea pentru pregătirea, experienţa şi competenţa fostei şefe DNA. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a declarat, în contextul votului obţinut în COREPER de Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european, că acesta este un vot majoritar, iar majoritatea trebuie respectată.

Pregătiri pentru votul din diasporă

Până pe 19 octombrie, misiunile diplomatice ale României pot propune Ministerului de Externe înfiinţarea de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Pentru a veni în sprijinul românilor care vor vota în străinătate, termenul de înscriere pe votstrainatate.ro a fost prelungit până pe 15 septembrie, prin completarea unui formular online la adresa menţionată putându-se opta fie pentru votul prin corespondenţă, fie pentru cel la o secţie organizată peste hotare. Primul tur al scrutinului prezidenţial va avea loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie. Candidaturile se pot depune până duminică, la ora 24:00, iar campania electorală începe, sâmbătă, 12 octombrie. Printre cei care şi-au depus candidaturile, la Biroul Electoral Central, se numără actualul şef al statului Klaus Iohannis,susţinut de PNL, liderul PSD, premierul Viorica Dăncilă, Dan Barna candidatul USR PLUS, reprezentantul PMP, Teodor Paleologu.

Parlamentul European condamnă pactul Ribbentrop – Molotov

La 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, UE condamnă, printr-o rezoluţie, Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică stalinistă şi Germania nazistă – tratat de neagresiune care, alături de protocoalele sale secrete, a împărțit practic Europa și teritorii ale statelor independente între cele două regimuri totalitare. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat rezoluţia, apreciind demersul drept un pas înainte pentru sancţionarea regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieţi omeneşti şi de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În conformitate cu prevederile pactului sovieto-german, România a pierdut, în 1940, în urma unui ultimatum, Basarabia şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin în prezent fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.

Proiect de impozitare a pensiilor mari

Proiectul pentru impozitarea pensiilor speciale, depus de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptat, miercuri, de Senatul de la Bucureşti, după ce, marţi, a primit aviz pozitiv în comisia de buget. Documentul prevede impozitarea pensiilor speciale cuprinse între 7.000 (cca. 1480 euro) şi 10.000 de lei (cca. 2115 euro) cu 30%, iar a celor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Senatorii au decis și ca indemnizațiile de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate. Actul normativ va fi transmis Camerei Deputaților, for decizional în acest caz. Ministrul de finanţe a precizat că impactul bugetar al acestei măsuri ar fi de aproximativ 500 de milioane de lei (105 milioane euro) pentru anul viitor. Propunerea a stârnit critici dure din partea beneficiarilor de pensii speciale, mai ales din partea magistraților, care au anunțat că măsura ar constitui o încălcare a independenței justiției. Pensia medie în România era, la sfârşitul lunii iulie, de 1.189 de lei (251 euro).

Ediţia din acest an a Festivalului Internațional George Enescu se apropie de final

Duminică se încheie cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, care, timp de trei săptămâni a adus pe scenele evenimentului peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii. Tema centrală a acestei ediţii care a început pe 31 august este Lumea în Armonie, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Bucureştiul şi alte 10 oraşe din România și cinci țări – Germania, Franța, Italia, Canada și Rep. Moldova – au fost gazde, în acest an, ale reprezentațiilor asociate Festivalului Internațional George Enescu, onorând, astfel, moștenirea muzicală a compozitorului român. Concertele și recitalurile au fost grupate în șase mari secțiuni: “Mari orchestre ale lumii, “Concertele de la miezul nopții, “Recitaluri și concerte camerale, “Muzica secolului XXI, “Mozart Week in Residence și “Forumul Internațional al Compozitorilor.