Retrospectiva săptămânii 15.10 – 21.10.2023
România este alături de Israel; Guvernul român la Kiev; Undă verde noilor măsuri fiscal-bugetare; Legea pensiilor speciale promulgată; O nouă reuniune pentru Republica Moldova
Roxana Vasile, 21.10.2023, 11:30
România este alături de Israel
Premierul român s-a numărat printre primii lideri care au mers, în această săptămână, în Israel, pentru a-şi exprima solidaritatea cu poporul evreu. Marcel Ciolacu a transmis compasiunea societăţii româneşti pentru victimele războiului pornit de teroriștii din Hamas pe 7 octombrie şi a mulţumit autorităţilor israeliene pentru sprijinul în repatrierea românilor din zonă. Peste 2.000 de cetăţeni români au fost aduși acasă, până acum, din Israel, iar Ministerul român de Externe are în atenţie alţi 350 – români şi membri de familie – aflați în Fâşia Gaza.
România rămâne un promotor al păcii şi va fi alături necondiţionat în aceste momente dificile de aliaţii săi – a spus premierul Marcel Ciolacu. El a cerut eliberarea imediată a tuturor persoanelor răpite de teroriști și abţinerea de la orice act de agresiune împotriva populaţiei civile. Premierul a insistat, în egală măsură, asupra deschiderii coridoarelor umanitare din Gaza şi oferirea de asistenţă refugiaţilor. Şi preşedintele României a condamnat ferm atacurile teroriste de pe teritoriul Israelului.
Marți, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format videoconferinţă, Klaus Iohannis a subliniat că Bucureștiul susţine fără echivoc dreptul legitim al Israelului la autoapărare, care trebuie exercitat în conformitate cu dreptul internaţional umanitar.
Guvernul român la Kiev
Kievul a găzduit, săptămâna aceasta, prima şedinţă comună a Guvernelor României şi Ucrainei vecine. A fost semnat un memorandum privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene, memorandum ce include şi o anexă privind strategia de dezvoltare a punctelor de trecere a frontierei şi a infrastructurii rutiere. Au mai fost semnate un acord privind construcţia unui pod rutier de frontieră peste râul Tisa și documente de cooperare în domeniile industriei de apărare, industriei farmaceutice şi privind readmisia persoanelor.
Totodată, Guvernul ucrainean a adoptat un document prin care recunoaşte că minoritatea română din Ucraina – a doua ca pondere după cea rusă – vorbeşte limba română, nu moldovenească, cum eronat se stipula până acum. Premierul Marcel Ciolacu a fost primit de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Undă verde noilor măsuri fiscal-bugetare
Măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat, recent, răspunderea în scopul echilibrării bugetului României pot intra în vigoare, a decis Curtea Constituţională, care a respins, miercuri, sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei, în opoziție parlamentară. După promulgarea de către președintele țării, legea poate fi aplicată.
De altfel, unele dintre prevederile pachetului fiscal-bugetar, precum cele privind reducerea posturilor de şefi din instituţiile publice sau cele pentru plata contribuţiei la sănătate de către angajaţii din construcţii şi agricultură, trebuiau să intre în vigoare de la 1 octombrie.
Săptămâna viitoare, reprezentanţii Executivului vor avea o întâlnire cu partenerii sociali, la care să stabilească nivelul de creştere a salariului minim în construcţii şi agricultură, astfel încât angajaţii din aceste sectoare să nu fie afectaţi de plata CASS. Se speră că, în urma aplicării măsurilor fiscal-bugetare, deficitul României va scădea, anul acesta, la 5,7% din Produsul Intern Brut.
Legea pensiilor speciale promulgată
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat noua variantă a legii pensiilor speciale – uriașe – de care se bucură anumite categorii de bugetari. Pus în acord cu decizia din vară a Curţii Constituţionale, dar şi cu observaţiile Comisiei Europene, actul normativ a fost reexaminat și votat, luni, de Camera Deputaților, for decizional.
Opoziţia parlamentară, care dorea eliminarea oricăror privilegii, a criticat vehement și această variantă, despre care spune că este inacceptabilă, sfidătoare și nu respectă principiul care se aplică românilor simpli – acela al calculului pensiei în funcție de contribuția, pe perioada activității, la fondul național de pensii. Potrivit legii, magistraţii, unii din beneficiarii acestei legi, se pot retrage din activitate cu o pensie de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimii patru ani de activitate. Pensia netă nu poate fi mai mare decât venitul net din ultima lună de activitate înainte de pensionare.
Totodată, de anul viitor, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime în funcţie de 25 de ani şi cel puţin vârsta de 47 de ani şi patru luni. Vârsta de pensionare va creşte, anual, cu câte patru luni, până când magistraţii vor împlini 60 de ani.
O nouă reuniune pentru Republica Moldova
La Chişinău a avut loc a 4-a ediţie a Platformei de prijin pentru Republica Moldova, creată, anul trecut, la iniţiativa României, Franţei şi Germaniei, pentru a ajuta micul vecin al României să depăşească efectele generate de agresiunea rusă în Ucraina.
A fost un prilej pentru președinta Maia Sandu să declare că planul guvernării de la Chişnău este să păstreze pacea şi să asigure condiţii de viaţă europene cetățenilor moldoveni. Participanții la reuniune au fost de acord că sprijinul european este important, infrastructura, conectivitatea şi reformele structurale fiind cheia spre apropierea de Uniunea Europeană.
De altfel, România speră ca, la finalul anului, Republica Moldova să primească invitația de a începe negocierile de aderare, ceea ce ar reprezenta o decizie istorică pentru statul ex-sovietic majoritar românofon.
