Retrospectiva săptămânii 15-21.11.2026
Sumar: Prognoze economice; Cutremur în Vrancea; Intenții de vot; Moțiune simplă pe sănătate; Războiul din Ucraina; Convulsii francofone; Dezastru fotbalistic
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 21.11.2026, 15:00
Prognoze economice
Inflaţia va fi mai mare decât se anticipa anterior, atât la sfârşitul acestui an, cât şi în 2027 – reiese din raportul prezentat de Banca Naţională a României. BNR a majorat de la 6,1%, la 7,4% prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2026. Potrivit sursei, principala explicaţie e creşterea cotaţiilor internaţionale la combustibil şi energie, ale căror efecte se propagă în economie. Banca Naţională mai estimează că inflaţia va scădea, treptat, ulterior, însă revenirea în intervalul ţintit de instituţie, adică, sub 3,5%, este aşteptată abia în primul trimestru din 2028. Și Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, indicând un declin de 0,3% faţă de un avans de 0,1%, cum se astepta în primăvară. Potrivit previziunilor economice de toamnă, date publicităţii la Bruxelles, Produsul Intern Brut al ţării ar urma să înregistreze un avans de 1,8% anul viitor, iar în 2028 de 2,2%. Comisia se aşteaptă, totodată, ca deficitul bugetar al ţării să scadă la 6% din PIB la finalul acestui an. Această scădere ar reflecta impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a anului trecut şi controlul strict al execuţiei bugetare de până acum, în acest an. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB.
Cutremur în Vrancea
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs, în noaptea de marți spre miercuri, în zona seismică Vrancea, din sud-estul României, la o adâncime de aproape 121 de kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Seismul, cel mai puternic înregistrat in România anul acesta, a fost resimţit în multe zone ale ţării, inclusiv în Bucureşti, şi a determinat autorităţile să trimită echipe de intervenţie pentru verificarea eventualelor efecte asupra populaţiei şi clădirilor. Seismul cel mai grav care a lovit România, pe 4 martie 1977, cu magnitudine de 7,2 pe scara Richter, s-a soldat cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a provocat pagube materiale estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi economice au ieşit din funcţiune. Cutremurul a generat o criza economică şi socială pe care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o surmonta până la prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui seism similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora actuală, în Bucureşti.
Intenții de vot
Peste 34% dintre români ar vota cu AUR (opoziția naționalistă), în scădere cu aproape şase procente faţă de luna septembrie (40.2), conform unui sondaj realizat de INSCOP. Ponderea votanţilor PSD (la guvernare) a crescut cu 5%: 21.2 față de 16.4 în septembrie. 16.4% ar vota cu PNL (17.2% în septembrie) şi 14.7% cu USR (11.4% în septembrie). Pentru UDMR ar opta 4.5% dintre alegători (4.8% în septembrie). Niciun alt partid n-ar mai atinge pragul electoral de 5 procente, obligatoriu pentru accesul în viitorul parlament. În ipoteza unei posibile alianţe între PNL, USR şi alte formaţiuni din opoziție, 35.7% dintre alegători declară că ar vota cu AUR, 28.2% cu alianţa şi 23% cu PSD. Potrivit directorului INSCOP Research, sociologul Remus Ştefureac, creşterea PSD poate avea legătură cu plusul de susţinere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie.
Moțiune simplă pe sănătate
Dezbaterea moţiunii simple depuse de PNL şi USR împotriva ministrului PSD al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, va avea loc pe 25 noiembrie – a decis Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Moţiunea a fost depusă miercuri, în plenul Camerei, de parlamentarii celor două formaţiuni. Semnatarii susțin că ministrul este mai preocupat de propria imagine, de fotografii şi clipuri video, decât de gestionarea problemelor din sistemul sanitar, precum criza medicamentelor esenţiale pentru pacienţii oncologici şi cei cu tulburări psihice.
Războiul din Ucraina
O pace în Ucraina care nu garantează şi securitatea regiunii Mării Negre nu poate fi considerată o pace durabilă. Este una dintre ideile pe care preşedintele României, Nicuşor Dan, le-a transmis, joi, la Berlin, în Germania, la reuniunea așa-numitei Coaliţii de Voinţă, a statelor care susțin Ucraina invadată de trupele ruse. Pe de altă parte, subliniază președintele român, un eventual acord de pace trebuie să ţină cont de interesele legitime de securitate ale Europei, și, mai ales, ale ţărilor aflate în imediata apropiere a conflictului şi care sunt expuse direct riscurilor şi efectelor sale colaterale. Rusia nu trebuie să aibă niciun cuvânt de spus în deciziile de securitate şi de politică externă ale acestora – a mai punctat președintele Dan.
Convulsii francofone
Alegerea secretarului general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) a fost amânată cu un an, din cauza lipsei unui consens. Summitul organizat la Phnom Penh, în Cambodgia, a fost marcat de tensiuni intense între vecinele Republica Democrată Congo şi Rwanda. Actuala titulară a funcţiei, o rwandeză, care a vizat un al treilea mandat, va rămâne în post până la desfăşurarea noilor alegeri; ea nu va mai candida în cadrul acelui scrutin. La funcţia de secretar general concura şi românul Dacian Cioloş, fost premier şi comisar european.
Dezastru fotbalistic
Echipa națională de fotbal a României a avut, în această toamnă, un parcurs catastrofal în Grupa B4 a Ligii Națiunilor: cinci înfrângeri în șase meciuri și un golaveraj pe măsură, 6-16. Pentru menținerea în al doilea eșalon valoric al fotbalului european, românii vor juca, în martie anul viitor, un baraj în dublă manșă cu o echipă venită din Liga C. Contraperformanțele din această campanie au generat un val de critici din partea suporterilor și a presei, care pun la îndoială atât valoarea jucătorilor, cât și competența selecționerului Gheorghe Hagi.