Retrospectiva săptămânii 17.12.2017 – 23.12.2017

28 de ani de la Revoluţia anticomunistă din România/Modificări pentru Legile Justiţiei/Bugetul anului 2018

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 23.12.2017, 10:54

28
de ani de la Revoluţia anticomunistă
din România

În România,
se desfăşoară, în aceste zile, manifestări comemorative în cinstea martirilor revoluţiei
anticomuniste din decembrie 1989, simpozioane, expoziţii, mese rotunde şi
concerte. La cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din
decembrie 1989 au fost oficiate slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit
viaţa pentru libertate. Şi Timişoara, primul oraş liber de comunism, îşi
cinsteşte eroii martiri. Acum 28 de ani, ei porneau revolta care a cuprins
toată ţara şi a dus la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu. Martori ai
acelor momente şi oameni simpli au mers în pelerinaj în câteva dintre locurile
importante ale Revoluţiei, iar sirenele au sunat în centrul oraşului pentru a
marca ziua victoriei. La Bucureşti, Senatul şi Camera Deputaţilor au organizat,
joi, o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 28 de ani de la Revoluţie. Într-un
mesaj, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că investigaţiile din Dosarul
Revoluţiei trebuie finalizate, iar crimele şi abuzurile din decembrie 1989 -
pedepsite, pentru ca victimelor să li se facă, în sfârşit, dreptate. Şeful
statului a mai spus că apărarea idealurilor Revoluţiei Române înseamnă apărarea
instituţiilor statului de drept şi a valorilor libertăţii şi democraţiei,
precum şi respectul pentru cetăţean.După patru zile de proteste, începute la Timişoara
în 16 decembrie 1989 şi soldate cu zeci de morţi şi răniţi, armata s-a alăturat
populaţiei, iar revoluţionarii au pus bazele primei platforme politice
democratice. Peste
1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost răniţi între 16 şi 25
decembrie 1989 în România, singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea
regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost
executaţi.

Modificări pentru Legile Justiţiei

Contestate
vehement de opoziţia politică de dreapta de la Bucureşti şi de o parte a
opiniei publice, controversatele modificări pe care coaliţia la putere PSD-ALDE
a vrut să le aducă legilor Justiţiei au intrat în linie dreaptă, odată cu
adoptarea lor, în această săptămână, de către Senat, în calitate de cameră
decizională. Sute de magistraţi au ieşit în faţa instanţelor din Bucureşti şi
din mai multe oraşe ale României, în semn de protest faţă de acest proces, pe
care ei îl consideră netransparent. La fel cred şi românii care ies în stradă
în fiecare seară, de aproape un an, în faţa sediului guvernului, pentru a
protesta. Este vorba despre un pachet de trei legi – statutul magistraţilor, organizarea
judiciară şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Partidele de
guvernământ argumentează accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării celor
trei proiecte de acte normative prin faptul că ele nu au mai fost revizuite de
13 ani, au dat naştere la unele anomalii legate de cariera magistraţilor sau au
permis abuzuri din partea unor procurori şi judecători, care, la adăpostul
impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO, ceea ce pus Statul
român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe. Opozanţii reproşează, însă,
graba cu care s-a dorit adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de
elaborare a respectivelor acte normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice,
pe măsura importanţei acestor legi. Preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat
asupra consecinţelor pe care le vor genera modificările aduse în relaţia
României cu UE. Într-un
comunicat comun, ambasadele a şapte ţări – Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa,
Germania, Olanda şi Suedia afirmă că România a făcut, în ultimul deceniu,
progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi
aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, se
spune în document, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind
reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente
propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol
aceste progrese.

Bugetul anului 2018

După ce fuseseră adoptate, joi, pe articole, Proiectul bugetului de stat
şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2018 au ajuns, vineri,în plenul comun
al Parlamentului, unde au obţinut votul final. Bugetul pe 2018 este construit
pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1 procente, curs
mediu de 4,55 de lei pentru un euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614
lei (circa 565 euro). Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, cu încadrare în ţinta
de deficit bugetar de sub 3%. Majoritatea bugetelor alocate instituţiilor
publice şi principalilor ordonatori de credite au trecut în forma propusă de
guvern, fiind acceptate puţine modificări de sume. Ministerele Culturii,
Transporturilor, Agriculturii şi Energiei sunt printre ordonatorii de credite
care au primit bani în plus. Guvernul susţine că 2018 are un buget generos,
centrat pe sănătate, educaţie şi infrastructură, în timp ce opoziţia îl
consideră unul de austeritate. Peste 4.000 de amendamente a depus opoziţia,
majoritatea vizând proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi
feroviare, costrucţia de creşe, grădiniţe şi spitale, dar şi pentru susţinerea
educaţiei, însă eforturile de a obţine sprijin pentru acestea a rămas fără succes.