Retrospectiva săptămânii 19.01. – 25.01.2020

Sumar: Preşedintele României în Israel/Noii şefi ai Parchetelor/Dispută asupra pensiilor speciale/Militari români în teatrele de operaţii

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 25.01.2020, 11:45

Preşedintele
României în Israel

Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a numărat printre cei
aproape 50 de şefi de stat şi de guvern care au participat, în Israel, la
forumul internaţional dedicat comemorării victimelor Holocaustului, organizat
la 75 de ani după eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz. Preşedintele
Iohannis a avut şi convorbiri bilaterale cu omologul său israelian, Reuven
Rivlin, pe care l-a asigurat ca România va continua sa susţină
prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, prevenirea
discriminării şi a oricărei forme de violenţă. Participarea
preşedintelui la acest eveniment se înscrie în seria demersurilor întreprinse
de statul român pentru promovarea valorilor europene, a toleranţei şi a
respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale – a precizat
Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti.

Noii
şefi ai Parchetelor

Ministrul Justiţiei, Cătălin
Predoiu, a anunţat propunerile pentru şefia celor mai importante Parchete din
ţară. Acestea sunt Gabriela Scutea pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cunoscut şi drept Parchetul General, Giorgiana Hosu pentru
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism (DIICOT, parchetul antimafia) şi, respectiv, Crin Bologa, ca succesor
al legendarei Laura Codruţa Koveşi, azi procuror general european, la Direcţia
Naţională Anticorupţie. După avizul consultativ al Consiliului Superior al
Magistraturii, decizia finală aparţine preşedintelui Iohannis, care poate
refuza propunerile, motivat, o singură dată.

Dispută
asupra pensiilor speciale

S-au extins protestele în magistratură faţă de posibila abrogare a
aşa-numitelor pensii speciale. Numeroase instanţe din ţară, între care
Tribunalul şi Curtea de Apel Bucureşti, au anunţat că îşi suspendă activitatea
în sălile de judecată, pe termen nelimitat. Ar urma să se judece doar cauzele
penale cu măsuri preventive, iar în civil doar urgenţele vizând minorii şi
suspendarea provizorie a executării silite. La iniţiativa PSD, Camera
Deputaţilor se va întruni în sesiune extraordinară, pentru a dezbate un proiect
privind abrogarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii şi
care nu se bazeaza pe principiul contributivităţii.La rândul său, premierul liberal Ludovic
Orban a anunţat că PNL a luat deja decizia politică de a susţine ca pensiile să
fie calculate doar potrivit principiului contributivităţii, cu excepţia
pensiilor de serviciu ce se acordă cadrelor militare.
Inspecţia Judiciară şi asocaţii profesionale ale breslei susţin că proiectul de
eliminare a acestora încalcă ‘brutal’ principiile independenţei şi inamovibilităţii
judecătorilor, articole din Constituţie, precum şi sentinţe ale CEDO.

Militari
români în teatrele de operaţii

Diurnele
acordate militarilor, jandarmilor şi poliţiştilor români care desfăşoară
misiuni internaţionale în teatre de război ori misiuni de pace vor fi
actualizate pentru a ajunge la acelaşi nivel cu cel al sumelor primite de
personalul din statele aliate. Astfel, ofiţerii vor putea primi maxim 140 de
euro pe zi, maiştrii militari 130 şi soldaţii 120 de euro. În situaţia în care
partenerii externi sau structurile aliate care coordonează misiunile nu asigură
drepturile poliţiştilor, jandarmilor sau militarilor români, aceştia vor
beneficia de drepturile decontate de către statul român. Hotărârea de Guvern a
fost iniţiată de ministrul de Interne, Marcel Vela, şi de cel al Apărării,
Nicolae Ciucă. Aceştia au subliniat că, în ultima perioadă, contextul de
securitate din teatrele de operaţii în care desfăşoară misiuni personalul român
s-a modificat semnificativ şi au crescut riscurile la care sunt supuşi militarii.

Seism
la Senat

Curtea
Constituţională a României a stabilit, miercuri, că alegerea lui Teodor
Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului este neconstituţională. După
numerose amânări, judecătorii constituţionali au
admis, în cele din urmă sesizarea făcută în acest sens de parlamentari de la
ALDE, PNL, PMP şi UDMR. Un controversat veteran al politicii româneşti ante şi
post-revoluţionare, Meleşcanu, care va împlini 79 de ani în martie, a devenit
numărul doi în stat în septembrie anul trecut, la propunerea PSD, pe atunci la
guvernare, cu toate că reprezentanţii ALDE, partid din care făcea parte, s-au
opus acestei numiri.

Aniversarea
Unirii Principatelor

Vineri
– cea dintâi sărbătoare naţională, la împlinirea a 161 de ani de Unirea
Principatelor Române. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza – ales, cu o
săptămână înainte, la Iaşi, domnitor al Moldovei – a fost votat şi la Bucureşti
principe al Ţării Româneşti (Valahia) şi proclamat conducător al Principatelor
Unite. Domnia lui Cuza (1859-1866) a creat, prin reforme radicale, temeliile
instituţionale ale României moderne, consolidate, ulterior, de regii Carol I şi
Ferdinand, precum şi ale Marii Uniri de la 1918, când, la sfârşitul Primului
Război Mondial, au intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu
populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor
multinaţionale vecine.