Retrospectiva săptămânii 29.06-05.07.2025

Măsuri fiscale dure pentru evitarea colapsului bugetar/ Sindicate în fierbere, patronate nemulţumite/ Preţuri liberalizate la energie electrică şi asigurări auto obligatorii/ Prima şedinţă CSAT prezidată de Nicuşor Dan/ Plecarea lui Mihai Leu

Ştefan Stoica, 05.07.2025, 11:00

Măsuri fiscale dure pentru evitarea colapsului bugetar

La mijlocul unei săptămâni care începuse abrupt, cu plafonarea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de lucru al angajaţilor de la stat, premierul liberal Ilie Bolojan a prezentat pachetul fiscal cu ajutorul căruia executivul va încerca să evite retrogradarea României în categoria ʹjunkʹ, nerecomandată investițiilor, şi suspendarea fondurilor europene.

Pentru a reduce deficitul care, în 2024, a trecut de 9 procente din PIB, guvernul va impune două cote de TVA, faţă de cele 3 de până acum, ambele majorate, la 11 şi 21%. Taxa de 11% va fi pentru medicamente, alimente, unele servicii publice, precum şi pentru sectorul turistic. Vor crește cu 10% accizele la alcool, combustibil şi ţigări. Salariile din sistemul public şi pensiile rămân plafonate şi anul viitor. Iar pensiilor mai mari de 3.000 de lei (echivalentul a 600 de euro) li se va impune plata asigurării de sănătate de 10%, aplicabilă diferenţei dintre pensie şi pragul menţionat.

Va creşte cu două ore norma cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar şi va fi modificat modul de acordare a burselor şcolare. Se va majora impozitul pe dividende de la 10 la 16%, se vor taxa suplimentar profiturile băncilor, precum şi câştigurile din jocurile de noroc. Guvernul PSD – PNL – USR – UDMR îşi propune, totodată, să reducă cheltuielile din instituţiile publice, prin reorganizarea unora dintre acestea şi a companiilor de stat.

Sindicate în fierbere, patronate nemulţumite

Proteste spontane ale angajaţilor din sectorul bugetar începuseră încă dinainte de anunţul măsurilor de redresare financiară. În fruntea lor s-au aflat angajaţii de la Fisc, afectaţi de reducerea sporurilor, dar au protestat şi colegii lor din ministerul de Finanţe, cei de la Apele Române şi grefierii. Iar sindicatele din Educaţie dau în clocot şi ameninţă cu greva generală. Premierul Ilie Bolojan a avut consultări cu confederaţiile sindicale şi s-a declarat deschis dialogului. România, a spus el, are nevoie atât de măsuri structurale pentru a creşte credibilitatea pe pieţele financiare şi în rândul investitorilor, cât şi de soluţii care să corecteze nedreptăţile şi dezechilibrele, pentru a reconstrui încrederea cetăţenilor.

Nemulţumiţi de pachetul fiscal elaborat de guvern sunt şi oamenii de afaceri. O mare confederaţie patronală atrage atenţia că abordarea aleasă pune din nou o povară disproporţionată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat şi suprataxat comparativ cu multe ţări din regiune. Pachetul anunţat ar reprezenta o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează şi se amplifică reciproc. Astfel, creşterea TVA de la 19% la 21% pentru cota standard şi de la 9% la 11% pentru alimente şi medicamente va lovi direct în puterea de cumpărare a românilor şi va creşte substanţial costurile operaţionale pentru toate companiile, spun patronii.

Preţuri liberalizate la energie electrică şi asigurări auto obligatorii

Toate acestea se petrec în condiţiile în care, de la 1 iulie, preţul energiei electrice nu mai este plafonat, după patru ani şi jumătate în care a funcţionat o schemă de compensare menită să-i protejeze în special pe consumatorii casnici. Facturile vor fi mai mari, însă consumatorii vulnerabili vor fi sprijiniţi în continuare de guvern cu câte un voucher lunar în valoare fixă de 50 de lei, circa 10 euro. Aproape 4 milioane de gospodării vor beneficia de acest ajutor.

Pe de altă parte, consumatorii au posibilitatea de a-şi schimba furnizorul atunci când găsesc o ofertă mai bună. Nici tarifele RCA – asigurarea auto obligatorie – nu vor mai fi plafonate de la 1 iulie. Măsura de plafonare fusese luată în urmă cu doi ani, după falimentul uneia din marile companii de asigurări. Autoritatea de Supraveghere Financiară spune că nu mai există dezechilibre în piaţă şi anticipează că majorările de tarife nu vor fi importante.

Prima şedinţă CSAT prezidată de Nicuşor Dan

În acelaşi registru, prima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prezidată de noul şef al statului, Nicuşor Dan, a avut în centru impactul evaziunii fiscale asupra securităţii economice a României. Membrii Consiliului au subliniat, de altfel, că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbeşte capacitatea instituţiilor de a furniza servicii publice de calitate şi creează inechitate între contribuabili.

Ei au convenit că sunt imperative intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal şi utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român. Potrivit CSAT, premisa esenţială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare şi control articulat şi coerent, cu mecanisme concrete de intervenţie pentru instituţiile abilitate şi norme de integritate profesională pentru angajaţi. În acest sens, Guvernul României, prin autorităţile publice cu competenţe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât şi activitatea de facilitare.

Plecarea lui Mihai Leu

România (mai) pierde un sportiv exemplar: fostul campion mondial de box Mihai Leu a încetat din viaţă, marţi, la vârsta de 56 de ani. Era internat în stare gravă la un spital din Bucureşti. ”Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune”, se arată în comunicatul publicat pe pagina sa de Facebook. Mihai Leu a cucerit, în 1995, titlul de campion intercontinental versiunea WBO, iar doi ani mai târziu, a devenit campion mondial, primul la profesionişti din istoria României. A boxat în 28 de partide, câştigând toate confruntările, o treime dintre ele prin KO. În 1994 a trecut la automobilismul sportiv, iar în 2003 a obţinut titlul de campion naţional.