2020, un an greu pentru economie
Executivul român se angajează să implementeze o politică bugetară sustenabilă şi să reducă deficitul bugetar.
Corina Cristea, 28.01.2021, 12:10
Radiografia
anului 2020 realizată de Ministerul Finanțelor arată că, la sfârșitul lunii
decembrie, deficitul bugetar al României a fost de aproape 10% din PIB – dublu faţă de cel de la sfârşitul lui
2019. Creşterea este explicată, pe partea de venituri, de evoluţia nefavorabilă
a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie, precum şi de amânarea
plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei
determinate de contextul pandemic. La acest deficit au mai contribuit creşterea
restituirilor de TVA pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat şi
bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a
celui pe veniturile microîntreprinderilor.
De asemenea, spun finanțiștii, pe
partea de cheltuieli, prin efectul legilor s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor
de investiţii, fiind făcute, de asemenea, şi plăţi cu caracter excepţional
impuse de epidemie. Totodată, pentru combaterea efectelor economice negative
generate de situația sanitară, au fost aprobate o serie de programe
guvernamentale de sprijin pentru susţinerea activităţii IMM-urilor şi a
companiilor mari prin intermediul garanţiilor de stat.
În cifre, conform
datelor publicate, sume reprezentând echivalentul a 4,45% din PIB au fost
direcționate către mediul economic prin facilităţi fiscale, investiţii şi
cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei. Toate
acestea, în condițiile în care 2020 a fost marcat de o contracție a activității
economice. Dinamica nefavorabilă a fost influențată inclusiv de diminuarea
încasărilor din accizele pentru produse energetice. Aceasta, în special, ca
urmare a reducerii consumului de carburanţi, în conjunctura economică
caracterizată de limitarea activității în turism şi creşterea incidenţei muncii
la domiciliu.
Potrivit BNR, riscul principal la adresa economiei româneşti în
acest an constă în felul în care începerea consolidării fiscale va fi
reflectată în bugetul de stat. Banca Centrală apreciază că economia va reveni
la nivelul anului 2019 undeva în anul 2022.
În aceste zile, la București se
lucrează la definitivarea proiectului bugetului de stat pe 2021, construit pe
un deficit bugetar de circa 7%, agreat de România cu Comisia Europeană. Este un
buget care trebuie să susţină relansarea economiei, un buget care pune bazele
unei economii puternice în perioada următoare, 2021-2024 – spune premierul
liberal Florin Cîțu.
Documentul ar urma să ajungă pentru dezbatere în Parlament
în februarie, însoţit de un pachet amplu de reforme în trei domenii – salarizarea
bugetarilor, sistemul de pensii şi administrare fiscală. Din opoziţie, PSD,
care acuză guvernul că pregăteşte măsuri de austeritate, a lansat o variantă
proprie a bugetului de stat, prin care susține că poate fi realizată creşterea
nivelului de trai pentru toţi românii.
