Absorbţie modestă a fondurilor europene
2017 este crucial pentru România în atragerea de bani comunitari – spune comisarul european pentru politică regională.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 09.05.2017, 12:25
În vizită oficială în România natală, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a lansat, luni, a doua ediţie a unei campanii de promovare a proiectelor europene de succes. Datorită acestora, în ultimii 10 ani au fost create, din bani europeni, peste 50.000 de locuri de muncă şi s-a finanţat construcţia şi reparaţia a numeroase şcoli şi drumuri. Corina Creţu a punctat, însă, că este vorba de fonduri din precedentul exerciţiu financiar:
“România a avut 19 miliarde în perioada 2007-2014. Pierde 2 miliarde – mai aşteptăm estimările Curţii de audit! Estimările noastre sunt că absorbţia va fi undeva între 90 şi 91%, poate, dacă nu vor fi mari corecţii financiare. Noi, Comisia, mai avem la dispoziţie câteva luni pentru a analiza tonele de facturi care ne-au fost trimise până în martie 2017, care a fost ultima dată de depunere a facturilor. Dar aceasta este estimarea. Înseamnă că 17 miliarde au intrat în economia reală a României. A fost degrevat bugetul naţional de 5% din PIB.”
Pentru a prelua titlul campaniei de promovare a proiectelor europene reuşite, succesul e … molipsitor! Or, oficialul de la Bruxelles speră ca, prin puterea exemplului, România să presevereze şi să profite de fondurile europene şi în actualul exerciţiu bugetar, în condiţiile în care, practic, la jumătatea perioadei de utilizare, rata de absorţie este zero. Ca urmare, 2017 este crucial pentru România în atragerea de bani comunitari. Fonduri există la Bruxelles, dar sunt aşteptate proiecte de calitate, mature, gata să fie puse în aplicare.
Slăbiciunea din ultimii ani în procesul de folosire a banilor europeni o reprezintă sectorul infrastructurii din transporturi, extrem de deficitar în România. Au fost depuse pentru acest domeniu facturi ce acoperă numai 77% din totalul sumei alocate – cea mai redusă performanţă dintre toate statele Uniunii Europene. Pentru perioada 2007-2014, 1 din cele 2 miliarde de euro pierderi în privinţa absorbţiei provine din domeniul transporturilor, iar pentru exerciţiul financiar 2014-2020, proiectul fanion, Autostrada Sibiu – Piteşti, care ar traversa Carpaţii Meridionali, se află, încă, în faza studiului de fezabilitate.
În privinţa problemelor cu care românii se confruntă în materie de accesare a acestor bani, comisarul european pentru politică regională a amintit capacitatea administrativă limitată şi lipsa unor rezerve de proiecte de calitate. Tot Corina Creţu a precizat şi că România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini, deşi Bruxelles-ul le încurajează pe cele în format electronic. În plus, ea s-a arătat dezamăgită că tinerii renunţă să acceseze fonduri europene, motivând că procedurile sunt mult prea complicate.
