Acord privind tranzitul trupelor americane din Afganistan
România va sprijini Pentagonul pentru retragerea trupelor americane din Afganistan. Aşa au convenit, la Washington, ministrul român al apărării, Mircea Duşa, şi secretarul american al apărării, Chuck Hagel.
Roxana Vasile, 21.10.2013, 12:23
Premierul român, Victor Ponta, face, la acest început de săptămână, o vizită oficială la Washington. A fost precedat de ministrul apărării, Mircea Duşa, care a discutat cu autorităţile americane despre acordul, încă de principiu, pentru ca repatrierea trupelor şi a tehnicii de luptă din Afganistan ale armatei Statelor Unite să se facă prin România.
Logistica acestei retrageri este extrem de complexă şi, pentru americani, crucială. Ei folosesc, în prezent, baza Manas, din Kîrgîzstan, însă contractul pentru utilizarea bazei se încheie în iulie 2014. Prin urmare, Statele Unite vor să desfăşoare activităţile prin România. Tratativele româno-americane sunt, deja, avansate. Transferul trupelor din Afganistan – şi nu vorbim de un singur soldat sau de o singură maşină, ci de peste 50 de mii de militari şi de toată tehnica de luptă a armatei americane – vor tranzita prin portul Constanţa, de la Marea Neagră, şi prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din sud-estul ţării.
Atât baza de la Kogălniceanu, care va deveni nod central pentru tranzitul forţelor americane din Afganistan, cât şi Portul Constanţa au mai fost folosite pentru tranzitul militar american, în 2003, în timpul războiului din Irak. Despre cel actual, ministrul Mircea Duşa spune că este important că Pentagonul şi secretarul apărării Chuck Hagel apreciază cooperarea dintre armata română şi armata SUA, dar şi că acordul de principiu există, urmând ca militarii, cei care se ocupă de strategii, să stabilească şi detaliile tehnice.
Cooperarea militară româno-americană nu se rezumă, însă, doar la repatrierea trupelor şi a tehnicii de luptă din Afganistan. România va fi una dintre gazdele programului SUA de apărare antirachetă, luna aceasta americanii urmând să înceapă partea lor de lucrări la baza de la Deveselu, din sudul ţării. Aceasta în condiţiile în care o mare parte din lucrările şi amenajările pe care românii trebuiau să le realizeze acolo au fost efectuate, unele chiar înainte de termenele prevăzute.
Bucureştiul, susţinător activ al dezvoltării unei capacităţi NATO de apărare antirachetă, apreciază că amplasamentul de la Deveselu este unul dintre cei mai importanţi piloni ai Parteneriatului Strategic România-SUA în domeniul securităţii şi o contribuţie valoroasă la dezvoltarea capacităţilor Alianţei în domeniu. Scutul va fi complet operaţional începând cu 2015.
