Acordul Schengen, sub semnul întrebării
Mai multe state UE, membre Schengen au cerut luni Executivului comunitar să extindă, pe perioadă de până la 2 ani, posibilitatea de control la frontierele interne ale spaţiului de liberă circulaţie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 26.01.2016, 12:56
Străduindu-se să ţină sub control cea mai gravă criză migratorie din ultimele decenii din Europa, mai multe state membre Schengen au reintrodus, temporar, controalele la frontierele interne. În prezent, conform legislaţiei comunitare, astfel de măsuri sunt limitate la o perioada de şase luni, dacă există motive de securitate. Cu toate acestea, afluxul fără precedent de solicitanţi de azil nu dă semne de scădere. In actualul context, luni, la Amsterdam, la reuniunea miniştrilor de interne din UE, mai multe ţări membre au cerut Comisiei Europene să pregătească bazele legale şi practice pentru extinderea pe o perioadă de până la doi ani a verificărilor la frontierele spaţiului de liberă circulaţie Schengen. Anunţul a fost făcut de ministrul olandez al Imigraţiei, Klaas Dijkhoff, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.
Prezent la reuniune, comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a reafirmat că singura soluţie la criza refugiaţilor este una europeană. Dimitris Avramopoulos: Este nevoie de un efort concertat pentru a-i ajute pe cei în nevoie şi de a salva vieţi, pentru a ne proteja graniţele externe, pentru a elimina ameninţarea teroristă şi pentru a ne proteja cetăţenii”.
Pentru oprirea imigraţiei, Austria a propus vineri suspendarea Greciei din spaţiul de liberă circulaţie până la securizarea frontierei maritime cu Turcia, pledând, alături de Germania, Belgia, Suedia şi Danemarca, pentru reintroducerea controalelor temporare în Schengen. Preşedinţia olandeză a UE a anunţat că vrea ca în următoarele 2 luni numărul migranţilor care ajung în Europa să fie redus drastic.
Tot luni, la Amsterdam a fost lansat Centrul European Antiterorism care va funcţiona în cadrul Europol. Noua instituţie se doreşte a fi un instrument în lupta împotriva terorismului la nivel european, prin intensificarea schimbului de informaţii între statele membre. Directorul Europol, Rob Wainwright, a spus că priorităţile noii structurii vor fi identificarea legăturilor dintre terorism şi reţelele infracţionale, a surselor de finanţare pentru terorişti, a comerţului ilegal cu arme, propaganda online a grupării Stat Islamic şi folosirea documentelor false de călătorie. El a mai spus ca noul centru se va concentra pe tinerii europeni care pleacă în Siria şi Irak să se alăture grupărilor teroriste, aşa-numiţii „foreign fighters”.
Potrivit acestuia, Europol deţine informaţii despre 3700 de astfel de luptători, dar nu are o imagine completă. Europol a avertizat că organizaţia Stat Islamic pregăteşte noi atacuri de amploare în state UE, în special în Franţa, iar acestea ar viza cu prioritate ţinte civile.
