Acuzaţi în dosarul Mineriadei din iunie 1990
Violenţele petrecute în iunie 1990 în centrul Bucureştiului îşi vor afla, după aproape 3 decenii, vinovaţii.
Ştefan Stoica, 14.06.2017, 12:50
14 persoane au fost trimise în judecată în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, denumirea sub care istoria recentă a înregistrat evenimentele care au repus, dramatic, Bucureştiul, pe harta violenţelor, la jumătate de an de la prăbuşirea comunismului. Nume grele care au dominat scena publică în prima decadă postdictatură vor compărea în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: fostul preşedinte de stânga Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul director al SRI, Virgil Măgureanu precum şi Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor din bazinul carbonifer al Văii Jiului, transformaţi în personaj colectiv al acestei poveşti sinistre.
Evenimentele au avut loc la nici o lună de la alegerile care validaseră prin vot regimul Ion Iliescu. Deoarece acesta nu reuşise să probeze aderenţă la democraţie, stat de drept şi economie de piaţă, cei mai radicali contestatari ai săi au rămas în stradă şi după încheierea manifestaţiei maraton din Piaţa Universităţii, loc simbolic al luptei pentru democraţie. Ion Iliescu a invocat o tentativa de puci de extrema dreapta si a cerut populatiei sa apere institutiile democratice. Mii de mineri au venit, atunci, la Bucureşti, au atacat Universitatea, sediile partidelor de opozitie si redactiile unor ziare independente.
Marian Lazăr, procuror militar: „Aceste evenimente au fost urmare a actelor de diversiune şi manipularea a opiniei publice de către autorităţile statului, reprezentate de către inculpaţi, care au fost prezentate într-un mod distorsionat şi au pledat ideea că ele sunt determinate de o rebeliune de tip legionar. Manifestanţii care îşi exprimau opinii politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, elemente extremiste, reacţionare, fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind golani. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost aduse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data de 21 iunie 1990”.
4 oameni au murit prin împuşcare, aproape 1400 au suferit vătămări fizice sau psihice, iar 1250 au fost privaţi de libertate din motive de ordin politic, spun procurorii. Cercetările s-au reluat la începutul lui 2015, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat autorităţile române să-i identifice pe responsabili. Dosarul iniţial trenase aproape două decenii şi s-a închis fără vinovaţi în 2009. Toţi cei care au ajuns, acum, în boxa acuzaţilor, în frunte cu fostul preşedinte Iliescu, au susţinut, de-a lungul timpului, că nu poartă responsabilitea evenimentelor din iunie 90.
