Al doilea fost torţionar comunist, în boxa acuzaţilor
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, sub acuzaţia de genocid.
Ştefan Stoica, 25.10.2013, 12:10
Cu pas remarcabil de sprinten pentru cei 85 de ani ai săi, Ion Ficior încerca, joi, să scape de insistenţa reporterilor strânşi lângă sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ziua în care Parchetul ÎCCJ decidea să-l pună sub urmărire penală sub acuzaţia de genocid.
Pentru octogenarul Ion Ficior nu reprezintă o povară vârsta biologică şi cu atât mai puţin una de natură morală crimele pe care le-a comis, potrivit mărturiilor şi probelor adunate de investigatorii IICMER, crime pe care el le neagă. Probele atestă ororile pe care Ficior, în calitate de comandant de lagăr, le-a administrat cu patos şi competenţă criminale. Astfel, a reieşit că, între 1958 şi 1963, când a condus Colonia de muncă de la Periprava, el a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar, căruia i-au căzut victime 103 deţinuţi politici.
Regimul impus de Ion Ficior a fost, spun procurorii, unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici, prin metode directe sau indirecte: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate şi a asistenţei medicale, frig, foame, pedepse corporale cumplite.
Circa 20 dintre supravieţuitorii de la Periprava au construit, cu mărturiile lor, dosarul Ion Ficior. El este doar unul dintre sutele de torţionari pe care regimul comunist instalat după 1945 i-a folosit în vasta operaţiune de lichidare a elitelor profesionale şi intelectuale din România, a declarat Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Supravieţuitori de la Periprava: Pentru noi este puţin cam târziu. Cei mai mulţi dintre noi ne-am iertat criminalii. Acolo, comuniştii au trimis tot ce a avut această ţară mai drept, mai moral, mai bine pregătit profesional, pentru a fi zdrobiţi. Mulţi dintre noi şi-au găsit sfârşitul. Pentru că alde Ficior şi Vişinescu au fost sute în ţara asta, să nu vă gândiţi că doar aceştia doi”.
Alexandru Vişinescu, fost şef al închisorii de la Râmnicu Sărat, unde şi-au pierdut tinereţile figuri politice exemplare, este cel care a deschis lista torţionarilor pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi urmăreşte penal pentru genocid. Acesta lucru a fost posibil graţie muncii de investigaţie duse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, pe a cărui listă a infamiei se află, în total, 35 de angajaţi din fosta Direcţie comunistă a Penitenciarelor. IICMER este printre puţinele instituţii din România care au acţionat concret, după condamnarea simbolică a regimului comunist, pentru a dovedi natura criminală a acestuia. Chiar dacă pot fi considerate tardive, deconspirarea torţionarilor comunişti şi condamnarea acestora pot juca un rol normativ, instructiv pentru generaţiile tinere.
