SUA îşi redimensionează prezenţa pe flancul estic
O parte din soldaţii americani părăsesc România.
Ştefan Stoica, 30.10.2025, 13:00
Anunţată încă de la începutul anului, redimensionarea unei părţi din trupele americane dislocate pe flancul estic al NATO devine realitate şi implică România. Potrivit Ministerului Apărării, este vorba despre sistarea rotirii în Europa a unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state membre, inclusiv în România, la Mihail Kogălniceanu, în proximitatea Mării Negre.
Ministrul Ionut Moşteanu: “Nu se vorbeşte despre o retragere a forţelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state NATO şi în Bulgaria şi în România, în Slovacia, în Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldaţi americani în România, contribuind la descurajarea oricăror ameninţări.
Capacităţile strategice rămâne schimbate, sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu îşi menţine integral funcţionalitatea. Baza aeriană de Câmpia Turzii continuă să fie un punct esenţial pentru operaţiuni aeriene şi colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. Steagul american va fi în toate aceste 3 puncte. La Baza Kogălniceanu va rămâne în continuare un grup de luptă aerian”.
Această redimensionare militară nu va afecta în niciun fel securitatea României şi a flancului estic al Alianţei, a asigurat şi preşedintele Nicuşor Dan. El a menţionat că parteneriatul strategic româno-american rămâne în aceiaşi parametri, iar infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii şi Kogălniceanu va continua să fie complet operaţională. Şeful statului a subliniat că descurajarea ameninţărilor de pe flancul estic al Alianţei este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar şi de creşterea prezenţei forţelor europene în deplin acord cu partenerul american.
De partea sa, Pentagonul a ţinut să precizeze că nu este vorba despre o retragere din Europa şi niciun semnal al slăbirii angajamentului Statelor Unite faţă de NATO şi faţă de Articolul 5 privind apărarea colectivă.
La rândul său, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, afirmă că ţara sa îşi menţine angajamentele faţă de România, despre care a spus că demonstrează o capacitate şi o responsabilitate sporite.
Totuşi, decizia Pentagonului a fost criticată, chiar la Washington, de şefii republicani ai comisiilor de apărare din Senat si Camera Reprezentanţilor. Ei au semnat o declaraţie comună în care susţin că Rusiei i se transmite, prin această decizie, un semnal greşit chiar în momentul în care preşedintele Trump face presiuni asupra liderului rus, Vladimir Putin, să accepte negocieri pentru o pace durabilă în Ucraina. Oficialii NATO spun că ajustările forţelor Statelor Unite nu sunt neobişnuite şi că postura americană în Europa rămâne mult mai mare decât a fost în ultimii ani.
